Cătălin Țone, fost șef al Serviciului Antidrog din Poliția Capitalei și actual expert media în problematica drogurilor, a obținut două doctorate la distanță de doar 36 de zile, la două universități diferite.
Investigația PressOne arată că tezele sunt identice în proporție de peste 40% și plagiate masiv din alte surse. Cazul ridică întrebări grave despre integritatea academică și complicitatea instituțiilor de învățământ militar.
În vara anului 2011, Cătălin Țone, pe atunci comisar-șef și șef al Serviciului Antidrog din Poliția Capitalei, a reușit performanța controversată de a susține două teze de doctorat la distanță de doar o lună. Prima lucrare, susținută pe 14 iunie la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, are ca titlu Livrarea supravegheată – metodă specială în activitatea de combatere a traficului de droguri. Cea de-a doua, susținută pe 20 iulie la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), se intitulează Influența traficului și consumului ilicit de droguri asupra securității naționale.
Ambele teze au aceeași temă centrală: traficul și consumul de droguri – domeniu în care Țone activa profesional de aproape două decenii. Diferența dintre ele? Doar titlul și împărțirea pe capitole. În rest, analiza comparativă arată că peste 40% din conținut este identic.
Investigația arată că cele două teze nu doar că se suprapun pe sute de pagini, dar și că peste 70% din fiecare lucrare este plagiat din alte surse, fără citare corectă. Printre elementele descoperite:
-
139 din cele 327 de pagini ale tezei de la Academia de Poliție se regăsesc aproape integral în lucrarea de la UNAP;
-
cele două lucrări au inclus chiar și aceleași greșeli de redactare, precum scrierea cuvântului „expertiză” ca „exxpertiză”;
-
în anumite pasaje, Țone a modificat doar anul din datele statistice pentru a crea aparența unui conținut diferit.
Practic, două doctorate au fost obținute prin copy-paste, fără cercetare originală, încălcând flagrant regulile fundamentale ale învățământului superior.
Un aspect și mai controversat este componența comisiilor care au validat lucrările.
-
La Academia de Poliție, referenții proveneau din domeniul dreptului și al fraudelor, fără expertiză reală în problematica drogurilor.
-
La UNAP, comisia era formată în principal din istorici și profesori fără legătură cu domeniul cercetat.
Astfel, două instituții militare au acordat aproape simultan titluri academice unui funcționar de stat, fără să observe (sau fără să vrea să observe) suprapunerile evidente.
După ce s-a pensionat la doar 48 de ani, în 2023, Cătălin Țone a început o carieră de „expert antidrog” în media. Este prezent permanent la televiziuni, posturi de radio și conferințe, fiind prezentat adesea ca „profesor universitar” sau „specialist academic”, titluri legitimizate tocmai prin cele două doctorate controversate.
Mai mult, Țone este acum consilier superior la Agenția Națională Anti-Doping (ANAD), post retribuit cu aproape 80.000 de lei anual, la care se adaugă pensia specială de peste 140.000 de lei pe an.
Contactat pentru un punct de vedere, Cătălin Țone a refuzat să răspundă acuzațiilor de plagiat și autoplagiat, susținând în schimb că investigația ar fi „inițiată de promotori ai legalizării canabisului”. El a amenințat redacția PressOne cu procese dacă în articolele publicate sunt folosiți termeni precum „fraudă academică” sau „plagiat”.
Profesorul Marian Popescu, specialist în etică universitară, consideră cazul Țone drept unul dintre cele mai grave exemple de intenție de a înșela sistemul.
„Un plagiat în teza doctorală nu e doar un plagiat. El ascunde corupția academică și complicitatea instituțională. Două titluri de doctor, obținute la un interval atât de scurt, arată clar o înțelegere între coordonatori și universități”, explică acesta.
Cazul lui Cătălin Țone nu este singular. Investigațiile jurnalistice din ultimul deceniu au scos la iveală sute de teze plagiate la Academia de Poliție și la Universitatea Națională de Apărare.
În perioada 2011-2016, peste 70% dintre lucrările susținute în domeniul „Ordine publică și siguranță națională” la Academia de Poliție erau suspecte de plagiat.
Ca urmare a scandalurilor, școlile doctorale din Academia de Poliție au fost desființate în 2021.
Cazul Țone ilustrează un fenomen cu efecte profunde: inflația de titluri academice obținute fraudulos în rândul polițiștilor și militarilor.
Aceste doctorate nu sunt doar simbolice – ele aduc sporuri salariale, prestigiu public și influență politică. În același timp, decredibilizează întregul sistem universitar românesc și afectează încrederea în instituții.
Cazul lui Cătălin Țone ridică întrebări esențiale:
-
Cum au putut două universități să valideze teze aproape identice, la un interval de 36 de zile?
-
Ce responsabilitate au coordonatorii și comisiile de evaluare?
-
Cum pot fi sancționate fraudele academice la peste un deceniu de la producerea lor?
Până la răspunsuri, Cătălin Țone continuă să fie invitat ca „expert” în spațiul public, legitimat de două titluri de doctor despre care probele arată că sunt, în mare parte, plagiate și autoplagiate.
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
