Primele contracte pentru dezvoltare locală prin Programul Național de Investiții “Anghel Saligny” au fost semnate. Investițiile statului prin acest program vor avea un total de 65,5 miliarde de lei, ne transmite deputatul Cătălina Ciofu.
Astfel de investiții, alături de fondurile și proiectele din PNRR, sunt esențiale în această perioadă dificilă.
Contractele semnate vizează modernizarea unor drumuri de interes local, construirea de rețele de canalizare și alimentare cu apă curentă etc.
Nu contează apartenența politică a primarilor şi a președinților de consilii județene, a celor care vor să obțină finanțare prin intermediul acestui program.
Autoritățile doresc ca repartiția fondurilor şi demararea lucrărilor să se facă în mod echilibrat la nivelul întregii țări.
Prioritatea zero sunt investițiile, singurele care asigură creștere economică reală și sănătoasă. Este motivul pentru care Guvernul a alocat cel mai mare buget de investiții din ultimii 32 de ani sau a crescut rata de absorbție a fondurilor europene la 64,5%, la un nivel egal cu al Germaniei.
De asemenea, investițiile și mediul de afaceri sunt priorități pentru PNL. Guvernul majorează cu peste 10 miliarde lei plafonul total al garanțiilor care pot fi acordate în cadrul Programului IMM INVEST PLUS, un program lansat de Partidul Național Liberal pentru sprijinirea antreprenorilor.
Programul destinat finanțării proiectelor de investiții și continuării activității IMM-urilor va putea fi accesat până la 31 decembrie 2022.
Pentru Guvernul condus de PNL, prioritare sunt desfășurarea normală a activității IMM-urilor în această perioadă dificilă din cauza crizei energetice și a războiului din Ucraina, continuarea activității și menținerea numărului de salariați.
Totodată, suplimentarea bugetului acestei măsuri de sprijinire a economiei vine și cu modificări ale schemei de ajutor, printre care:
- includerea în categoria beneficiarilor eligibili pentru componenta GARANT CONSTRUCT și INNOVATION și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie;
- ajutoarele acordate în baza schemelor din Cadrul temporar Ucraina și care sunt rambursate înainte de acordarea unor noi ajutoare în temeiul aceluiași Cadru nu se cumulează atunci când se calculează depășirea plafonului prevăzut de lege.
Nu în ultimul rând, România este beneficiar net al bugetului UE, fiind unul dintre statele membre care accesează mai muți bani decât sumele cu care contribuie. Fondurile primite de România sunt de trei ori mai mari decât contribuția noastră la bugetul UE.
Am depășit, la finalul lunii iulie, suma de 50 de miliarde de euro în ceea ce privește soldul fluxurilor cu bugetul Uniunii Europene, adică beneficiul net al României ca fonduri europene nerambursabile.
România a atras în total 75,71 miliarde de euro, începând de la aderarea din 2007, și a contribuit la bugetul Uniunii cu 25,58 miliarde euro.
PNL este partidul care pune pe primul loc investițiile, mai ales cele cu bani europeni, de aici interesul crescut pentru absorbția acestor bani. Rezultatul politicii duse de PNL este faptul că rata de absorbție a fondurilor europene a crescut la 64,5%, un nivel egal cu al Germaniei.
Pregătim în continuare mobilizarea a aproximativ 90 miliarde de euro (10 miliarde euro mai sunt din perioada de programare 2014-2020 care se termină în 2023 și 80 miliarde de euro provin din PNRR și din perioada de programare 2021-2027).
Aceste fonduri, dublate de cele de la bugetul de stat asigură dezvoltarea României, și recuperarea decalajelor.
