Într-o mișcare legislativă care a stârnit discuții ample, senatorii PNL și USR au depus recent o inițiativă care vizează abrogarea unui privilegiu financiar controversat acordat judecătorilor Curții Constituționale a României.
Aceștia doresc eliminarea „ajutorului de pensionare” de 36.000 de euro, sumă care este plătită judecătorilor Curții la încetarea mandatului, indiferent de motivele acestuia. Inițiativa vine într-un context economic dificil, în care Guvernul Ciolacu a fost nevoit să adopte măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar record.
Potrivit inițiativei legislative, senatorii PNL și USR solicită abrogarea alineatului 5 al articolului 71 din Legea nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Alineatul respectiv prevede că „la încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilității exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de o sumă egală cu indemnizația netă de 6 luni de activitate”.
Inițiativa vizează eliminarea acestei sume, pe care unii o consideră un privilegiu financiar nejustificat, având în vedere contextul economic actual și măsurile de austeritate adoptate de guvern. Judecătorii Curții Constituționale beneficiază astfel de o sumă considerabilă la finalul mandatului, ceea ce ridică întrebări despre oportunitatea acestora în fața crizei bugetare și a tăierilor de cheltuieli impuse de Guvernul României.
Potrivit informațiilor obținute de G4Media, în luna iulie 2025, trei judecători ai Curții Constituționale, Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga, urmează să încaseze fiecare câte aproximativ 180.000 de lei. Această sumă se ridică la un total de aproximativ 540.000 de lei (aproape 110.000 de euro), bani ce vor fi alocați din bugetul de stat. Sumele uriașe nu sunt doar o povară pentru bugetul public, dar mai sunt și în disonanță cu măsurile de austeritate implementate la nivel național.
Inițiativa legislativă vine în contextul în care Guvernul Ciolacu a început deja să aplice măsuri drastice de tăiere a cheltuielilor publice, inclusiv printr-o Ordonanță de Urgență care a blocat astfel de ajutoare pentru restul bugetarilor. Prin OUG 156/2024, cunoscută și ca „Ordonanța trenuleț”, Guvernul a interzis acordarea de ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie pentru toate instituțiile publice din România.
În cadrul aceluiași pachet de măsuri, Guvernul Ciolacu a restricționat acordarea ajutoarelor pentru pensionare în rândul majorității funcționarilor publici. Astfel, începând cu 2025, conform articolului IX al alineatului (1) din OUG 156/2024, instituțiile publice nu mai pot acorda ajutoare pentru pensionare, retragere, încetarea raporturilor de muncă sau trecerea în rezervă. Aceste măsuri sunt menite să ajute statul să facă față unui deficit bugetar-record, provocat în mare parte de cheltuielile mari cu pensiile speciale și alte beneficii acordate funcționarilor publici de top.
Pe de altă parte, continuarea acordării unor sume considerabile pentru judecătorii Curții Constituționale, în contextul în care restul funcționarilor publici nu beneficiază de aceleași privilegii, creează o discrepanță semnificativă între diferitele categorii de angajați ai statului. Acest lucru a generat nemulțumiri în rândul opiniei publice, care consideră că este incorect ca, într-o perioadă de austeritate economică, funcționarii din cadrul Curții Constituționale să beneficieze de astfel de ajutoare financiare.
În plus, G4Media a raportat că, în 2025, Curtea Constituțională nu a prevăzut suma necesară pentru achitarea „ajutoarelor de pensionare” ale judecătorilor în bugetul său. Ca urmare, discuțiile din cadrul CCR au inclus opțiunea de a transfera banii necesari din altă linie bugetară, probabil din bugetul de investiții al instituției. Această situație ridică întrebări și îngrijorări cu privire la gestionarea eficientă a fondurilor publice alocate unei instituții fundamentale a statului.
Pe lângă aceste aspecte financiare, în trecut, Curtea Constituțională a fost implicată în controverse publice și legate de gestionarea bugetului. De exemplu, în februarie 2025, deputatul USR Claudiu Năsui a atras atenția asupra unui amendament care a dus la includerea unui buget semnificativ pentru medicamente în cadrul bugetului Curții Constituționale, suma fiind de aproximativ 700.000 de lei. După intervenția publică a parlamentarilor, s-a adoptat un amendament prin care această sumă a fost redusă, dar cazul a subliniat unele disfuncționalități și lipsa de transparență din cadrul instituției.
Inițiativa depusă de senatorii PNL și USR reprezintă doar începutul unui proces mai amplu de revizuire a statutului și privilegiilor acordate judecătorilor Curții Constituționale. În contextul în care deficitul bugetar a fost declarat o problemă majoră a economiei românești, este de așteptat ca și alte măsuri similare să fie luate în viitorul apropiat pentru a reduce cheltuielile publice în rândul funcționarilor de stat. Dacă inițiativa va fi adoptată, se va pune astfel capăt unui privilegiu financiar semnificativ acordat judecătorilor Curții Constituționale, dar și altor funcționari publici care beneficiază de indemnizații mari la finalul mandatului.
Abrogarea alineatului 5 al articolului 71 din Legea 47/1992 va adresa o problemă de echitate în cadrul sistemului public din România, eliminând un privilegiu financiar semnificativ pentru judecătorii Curții Constituționale, care beneficiază deja de indemnizații și pensii speciale. Această măsură se aliniază cu politica guvernamentală de reducere a cheltuielilor publice și va avea un impact direct asupra bugetului alocat acestei instituții.
În plus, această decizie va întări mesajul transmis de autoritățile guvernamentale și parlamentare cu privire la necesitatea de a revizui privilegiile din sectorul public, mai ales în condițiile economice actuale. Oricare ar fi rezultatul final al acestei inițiative, este clar că discuțiile pe tema indemnizațiilor și privilegiilor funcționarilor publici vor continua să fie un subiect intens dezbătut în România.
Inițiativa PNL și USR pentru eliminarea „ajutoarelor de pensionare” ale judecătorilor Curții Constituționale vine într-un context economic sensibil și reflectă o tendință mai largă de reformă a sectorului public în România. Așteptările sunt mari ca această inițiativă să fie urmată de măsuri suplimentare de eficientizare a cheltuielilor publice, mai ales în rândul instituțiilor care beneficiază de fonduri substanțiale din bugetul de stat.
