Într-un județ care așteaptă de ani de zile realizarea unor proiecte majore de infrastructură rutieră, existența unei instituții create special pentru accelerarea acestor investiții ridică numeroase semne de întrebare. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Iași Infrastructură, înființată în vara anului 2023, a fost prezentată drept o soluție administrativă menită să faciliteze implementarea unor obiective strategice precum centurile ocolitoare ale municipiului Iași, Podu Iloaiei și Hârlău sau conexiunile către Autostrada A8.
La aproape doi ani de la înființare, bilanțul instituției este însă contestat de numeroși observatori ai administrației locale. În timp ce bugetul anual se apropie de un milion de lei, iar conducerea beneficiază de salarii comparabile cu cele din companii importante de stat, niciunul dintre proiectele asumate nu a intrat efectiv în faza de execuție.
Potrivit datelor oficiale, bugetul anual al ADI Iași Infrastructură este de 979.424 de lei. Din această sumă, aproximativ 340.200 de lei sunt destinați cheltuielilor salariale pentru cei doi angajați existenți în prezent: directorul executiv și consilierul juridic. Directorul instituției, Marius Lucian Lupu, încasează un salariu net estimat la aproximativ 10.000 de lei lunar, echivalentul a peste 2.000 de euro. Consilierul juridic beneficiază, la rândul său, de un salariu semnificativ raportat la dimensiunea și activitatea curentă a instituției. Organigrama aprobată prevede însă nu mai puțin de 13 posturi. Cu toate acestea, doar două sunt ocupate. Funcții importante precum manager de programe de investiții, expert în achiziții publice, inginer proiectant, expert în managementul proiectelor sau responsabil financiar sunt vacante.
Această situație generează o contradicție evidentă: instituția ar trebui să coordoneze și să monitorizeze investiții de sute de milioane de euro, însă nu dispune de specialiștii necesari pentru gestionarea unor astfel de proiecte complexe.
La nivel oficial, ADI Iași Infrastructură are rolul de a sprijini implementarea unor investiții rutiere majore prin colaborarea cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Consiliul Județean Iași și unitățile administrativ-teritoriale membre. Conducerea instituției susține că lipsa personalului este compensată prin parteneriate și prin constituirea unor Unități de Implementare a Proiectelor (UIP), în cadrul cărora vor activa specialiști proveniți din alte instituții publice. Argumentul invocat este eficiența financiară. Potrivit conducerii, ocuparea tuturor celor 13 posturi ar genera costuri salariale suplimentare fără o justificare operațională imediată. Criticii acestei abordări susțin însă că tocmai lipsa unei structuri proprii puternice transformă ADI într-un organism administrativ fără capacitate reală de acțiune, dependent aproape integral de alte instituții.
Cinci proiecte mari, niciun șantier
La începutul anului 2025, ADI Iași Infrastructură anunța preluarea responsabilităților pentru cinci proiecte considerate esențiale pentru dezvoltarea județului:
- Varianta de ocolire Podu Iloaiei;
- Varianta de ocolire Iași – Uricani-Cicoarei;
- Legătura dintre Autostrada A8 și Centura Iași;
- Varianta ocolitoare Iași Est;
- Varianta ocolitoare Hârlău.
Toate aceste proiecte au fost prezentate ca fiind prioritare și eligibile pentru finanțare prin Programul Transport 2021-2027. La mai bine de un an de la acel anunț, niciun proiect nu a intrat în faza efectivă de execuție.Cel mai avansat obiectiv este centura Podu Iloaiei, pentru care documentația a fost încărcată recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Chiar și în scenariul optimist, lucrările efective ar putea începe abia după finalizarea procedurilor de licitație și a perioadei de proiectare. Specialiștii estimează că deschiderea circulației pe această variantă ocolitoare s-ar putea produce în intervalul 2028-2029.
Una dintre cele mai importante probleme care planează asupra proiectelor gestionate de ADI este legată de sursele de finanțare. Deși Programul Transport 2021-2027 reprezintă principala sursă de fonduri europene pentru infrastructura rutieră, competiția pentru aceste resurse este extrem de ridicată la nivel național. Mai multe proiecte de infrastructură majoră din România absorb deja sume consistente, iar reprezentanții administrației locale nu au reușit până în prezent să obțină garanții ferme privind finanțarea tuturor investițiilor promise în județul Iași. În acest context, există riscul ca unele dintre proiectele promovate intens în spațiul public să rămână doar la stadiul de documentație tehnică.
Existența ADI Iași Infrastructură este justificată oficial prin necesitatea accelerării procedurilor administrative și prin coordonarea eficientă a relației dintre instituțiile implicate. Totuși, numeroși observatori remarcă faptul că multe dintre atribuțiile prezentate de conducerea ADI continuă să fie exercitate de CNAIR, DRDP Iași și Consiliul Județean. Practic, documentațiile tehnice sunt realizate de alte instituții, studiile de fezabilitate sunt elaborate de proiectanți contractați prin alte mecanisme, iar finanțarea depinde de deciziile guvernamentale și europene. În aceste condiții, întrebarea care apare firesc este dacă ADI reprezintă o structură indispensabilă sau doar un nivel suplimentar de birocrație.
Dimensiunea politică a subiectului
Directorul instituției, Marius Lucian Lupu, este și consilier județean și are o activitate politică vizibilă la nivel local. Acest aspect a alimentat dezbaterile privind oportunitatea numirii sale și eficiența utilizării resurselor publice. Susținătorii proiectului afirmă că experiența administrativă și relațiile instituționale sunt importante pentru promovarea investițiilor. Criticii susțin însă că rezultatele concrete ar trebui să reprezinte principalul criteriu de evaluare a activității unei astfel de instituții. În lipsa unor șantiere deschise și a unor progrese vizibile, salariile consistente și bugetul anual al ADI devin subiecte legitime de interes public.
Problemele de trafic din municipiul Iași și din localitățile limitrofe sunt cunoscute de ani de zile. Podu Iloaiei este unul dintre cele mai aglomerate puncte rutiere din regiune, iar lipsa variantelor ocolitoare afectează mobilitatea, dezvoltarea economică și calitatea vieții locuitorilor. În acest context, fiecare întârziere administrativă are consecințe directe asupra cetățenilor și mediului de afaceri. În timp ce autoritățile prezintă periodic noi planuri, protocoale și acorduri de parteneriat, infrastructura rutieră a județului continuă să se confrunte cu aceleași blocaje.
