Ionuț Mașala, director economic CNAIR și propunere PSD pentru Ministerul Transporturilor, este asociat cu mai multe controverse administrative, inclusiv contractele pentru închirierea unor elicoptere utilizate în mandatul fostului ministru Răzvan Cuc.
Posibila nominalizare a lui Ionuț Laurențiu Mașala pentru funcția de ministru al Transporturilor într-un viitor executiv susținut de PSD readuce în atenția publică o serie de controverse care au marcat activitatea sa în cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Director economic al CNAIR și unul dintre cei mai longevivi funcționari din conducerea companiei, Mașala este asociat cu mai multe episoade care au atras atenția Curții de Conturi și au generat dispute juridice, administrative și politice de-a lungul ultimului deceniu. În centrul dezbaterii se află contractele pentru închirierea unor elicoptere utilizate în anul 2019 pentru deplasări oficiale ale reprezentanților Ministerului Transporturilor, inclusiv ale fostului ministru PSD Răzvan Cuc. Curtea de Conturi a considerat ulterior că respectivele contracte au fost încheiate fără respectarea procedurilor prevăzute de legislația privind achizițiile publice.
Cum a început controversa elicopterelor CNAIR
În anul 2019, CNAIR a apelat la servicii de transport aerian pentru efectuarea unor deplasări considerate urgente. Potrivit documentelor analizate ulterior de Curtea de Conturi, compania a contractat curse charter cu elicopterul pentru transportul unor oficiali implicați în verificarea și monitorizarea șantierelor de infrastructură rutieră. Printre beneficiarii acestor deplasări s-a aflat și ministrul Transporturilor de la acea vreme, Răzvan Cuc. Valoarea totală a serviciilor contractate s-a ridicat la aproximativ 96.600 de lei fără TVA, respectiv circa 115.000 de lei cu TVA inclusă. La prima vedere, suma nu părea una semnificativă în raport cu bugetele gestionate de compania de stat. Cu toate acestea, modul în care au fost atribuite serviciile a ridicat semne de întrebare.
În urma unui control desfășurat la CNAIR, Curtea de Conturi a concluzionat că procedura utilizată pentru contractarea serviciilor aeriene nu a respectat prevederile legale privind achizițiile publice. Potrivit constatărilor inspectorilor, compania nu a utilizat catalogul electronic de achiziții publice și nu a asigurat consultarea unui număr suficient de operatori economici care ar fi putut furniza serviciile respective. Raportul a evidențiat faptul că nu au fost respectate principiile transparenței și concurenței, considerate fundamentale în procesul de cheltuire a fondurilor publice. În consecință, Curtea de Conturi a dispus măsuri și a aplicat sancțiuni administrative companiei.
Conducerea CNAIR a contestat în instanță concluziile Curții de Conturi, susținând că situația era una excepțională și că necesitatea utilizării elicopterelor a apărut în regim de urgență. Reprezentanții companiei au argumentat că deplasările trebuiau efectuate într-un interval foarte scurt și că organizarea unei proceduri clasice de achiziție ar fi întârziat activitățile de monitorizare a proiectelor de infrastructură. Totodată, CNAIR a invocat valoarea relativ redusă a contractului și caracterul punctual al serviciilor. Instanțele de judecată nu au validat însă aceste argumente. Atât Judecătoria Sectorului 1, cât și Tribunalul București au respins acțiunile formulate de companie, iar deciziile au rămas definitive. Prin urmare, constatările Curții de Conturi au fost menținute.
Rolul lui Ionuț Mașala în derularea contractelor
În perioada respectivă, Ionuț Laurențiu Mașala ocupa funcția de director economic al CNAIR. Surse din interiorul companiei au susținut că acesta ar fi avut un rol important în circuitul documentelor și aprobărilor aferente contractelor pentru închirierea elicopterelor. Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, Mașala ar fi semnat documente financiare și ar fi autorizat efectuarea plăților aferente serviciilor. Directorul economic respinge însă orice interpretare care ar sugera existența unei responsabilități personale directe. Acesta susține că toate activitățile au fost verificate la momentul respectiv de instituțiile competente ale statului și că nu a fost obligat niciodată să restituie vreo sumă de bani către companie.
Numele lui Ionuț Mașala a mai fost menționat în rapoarte ale Curții de Conturi și în urmă cu peste un deceniu. În urma unui control desfășurat în anul 2015, inspectorii au identificat nereguli privind acordarea unor prime și beneficii salariale în cadrul CNAIR. Potrivit concluziilor de atunci, anumite plăți ar fi fost realizate fără o bază legală suficientă. Și în acest caz, Mașala a fost asociat cu procesul administrativ care a stat la baza efectuării plăților. Directorul economic a respins constant acuzațiile și a subliniat că nu a existat nicio decizie definitivă care să stabilească obligații financiare personale în sarcina sa.
Ionuț Laurențiu Mașala este unul dintre cei mai vechi directori din sistemul infrastructurii rutiere românești. El activează în cadrul companiei de stat încă din perioada de început a carierei sale profesionale și a traversat numeroase schimbări de guvern și de conducere politică. De-a lungul timpului, a ocupat diverse poziții de conducere în structura economică a companiei și a fost numit inclusiv membru în Consiliul de Administrație al CNAIR. Susținătorii săi invocă experiența acumulată și cunoașterea profundă a mecanismelor administrative și financiare ale companiei. Criticii susțin însă că longevitatea în funcții nu reprezintă automat o garanție a performanței.
Controverse privind situația familială și profesională
O altă temă care a atras atenția opiniei publice este legată de prezența în cadrul CNAIR a unor persoane apropiate directorului economic. Fosta soție a lui Ionuț Mașala ocupă o funcție de conducere în companie, iar actuala parteneră activează în cadrul departamentului juridic. Directorul economic respinge orice suspiciune de favorizare și afirmă că ambele persoane aveau deja cariere profesionale consolidate în cadrul companiei sau au fost angajate independent de influența sa. Potrivit explicațiilor oferite, fosta soție era deja angajată înainte de căsătorie, iar actuala parteneră avea un parcurs profesional propriu înainte de începerea relației.
În spațiul public au apărut și informații privind autoturisme utilizate de persoane apropiate directorului economic și care ar avea numere personalizate inspirate din numele său de familie. Subiectul a fost intens comentat în presa specializată pe domeniul transporturilor. Mașala a explicat că respectivele vehicule aparțin legal proprietarelor și nu reprezintă bunuri ale sale. De asemenea, el a precizat că utilizarea autoturismelor de serviciu s-a făcut întotdeauna în baza aprobărilor și procedurilor interne ale companiei.
Discuțiile privind includerea lui Ionuț Mașala în viitorul cabinet guvernamental au reaprins dezbaterea privind criteriile de selecție pentru funcțiile ministeriale. În timp ce unii reprezentanți politici apreciază experiența sa administrativă și cunoașterea sistemului de infrastructură, alții consideră că existența unor controverse repetate ar trebui analizată cu atenție înaintea unei eventuale numiri. Ministerul Transporturilor gestionează proiecte de miliarde de euro și reprezintă unul dintre cele mai importante portofolii guvernamentale, mai ales în contextul implementării investițiilor finanțate prin fonduri europene și Planul Național de Redresare și Reziliență.
În contextul negocierilor pentru formarea noului executiv, numele viitorului ministru al Transporturilor are o importanță strategică. România se află într-o perioadă în care dezvoltarea infrastructurii reprezintă una dintre principalele priorități naționale. Autostrăzile, căile ferate, modernizarea porturilor și dezvoltarea coridoarelor europene de transport depind de capacitatea administrativă și managerială a celor aflați la conducerea ministerului. Din acest motiv, orice candidatură este analizată atent atât de mediul politic, cât și de societatea civilă.
Foto: Ionuț Mașala și partenera sa. Credit foto: Facebook / Dana Tinte
