Deputatul PNL de Iași, Sorin Nacuta, subliniază importanța acestui moment: „Aprobarea revizuirii PNRR de către Comisia Europeană este un semnal clar al angajamentului României față de o dezvoltare durabilă și modernă. Aceste fonduri vor juca un rol esențial în transformarea României, punând bazele unei economii.
Comisia Europeană a aprobat revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deschizând calea către o eră de inovație și sustenabilitate. Acest plan revizuit, care acum include capitolul REPowerEU pentru infrastructura energetică, reprezintă un pas uriaș spre atingerea obiectivelor climatice și digitale ale României.
Alocarea totală a PNRR, conform deputatuluiSorin Năcuță, este de 28,5 miliarde de euro, distribuită între împrumuturi (14,9 miliarde de euro) și granturi (13,6 miliarde de euro). Aceste fonduri vor susține 66 de reforme și 111 investiții esențiale, având un impact semnificativ asupra creșterii și dezvoltării României.
Un aspect al acestui plan revizuit este accentul puternic pe tranziția verde. Alocarea pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice a crescut la 44,1%, față de 41% în planul inițial. Aceasta demonstrează angajamentul neclintit al României față de o economie sustenabilă și ecologică.
În plus, planul revizuit mărește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării de la 20,5% la 21,8%, subliniind importanța tehnologiei și inovației în viitorul României.
Capitolul REPowerEU, cu o valoare de 1,4 miliarde de euro, introduce două noi reforme și șapte investiții axate pe accelerarea producerii de energie verde, creșterea eficienței energetice a clădirilor și recalificarea forței de muncă în domeniul energiei verzi. Aceste inițiative vor juca un rol crucial în consolidarea securității energetice a României și în reducerea dependenței de combustibilii fosili.
Revizuirea PNRR include, de asemenea, ajustări importante, cum ar fi diminuarea alocării componentei de grant cu 2,11 miliarde de euro, reflectând creșterea economică recentă a României, ajustările generate de creșterea prețurilor la materialele de construcții și eliminarea plafonului de 9,4% din PIB privind sistemul public de pensii. Aceste modificări demonstrează adaptabilitatea și pragmatismul abordării României în gestionarea fondurilor europene.
