
Procurorul Mihaiela Iorga-Moraru a decis să claseze o anchetă importantă legată de teza de doctorat a liderului PNL, Nicolae Ciucă, chiar înainte de a fi numită șefa secției de combatere a corupției din DNA. Decizia aceasta ridică semne de întrebare cu privire la imparțialitatea și independența justiției în fața presiunilor politice, precizează G4media.
Aceasta este o nouă controversă ce a izbucnit în jurul modului în care justiția tratează cazurile referitoare la presupusele plagiate, mai ales atunci când sunt implicați lideri politici.
Anchetatorii au investigat modul în care dosarul referitor la teza de doctorat a lui Ciucă a fost repartizat la Curtea de Apel București și au avut suspiciuni că procedura ar fi fost trucată. Cu toate acestea, procurorul Iorga-Moraru a decis să închidă dosarul, argumentând că nu există suficiente dovezi pentru a susține acuzațiile de abuz în serviciu și fals informatic.
Această decizie a fost luată la scurt timp după ce Iorga-Moraru a fost propusă de ministrul justiției, Alina Gorghiu, pentru funcția de șefă a secției de combatere a corupției din DNA, o decizie criticată de Secția de Procurori din Consiliul Superior al Magistraturii, care a dat un aviz negativ pentru numirea ei. Cu toate acestea, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire în funcție, ignorând avizul negativ.
Ancheta inițială a fost pornită în urma dezvăluirilor făcute de G4Media.ro, care au arătat că dosarul lui Ciucă a fost transferat la un judecător apropiat de PNL, Marius Iosif, și că acesta a decis să admită acțiunea lui Ciucă, anulând sesizările de plagiat. Suspiciunile privind modul în care dosarul a ajuns la Iosif și decizia lui de a-i favoriza pe Ciucă ridică întrebări serioase cu privire la imparțialitatea sistemului judiciar.
În plus, decizia de a închide dosarul înainte de a fi numită la DNA ridică suspiciuni cu privire la independența și integritatea procurorului Iorga-Moraru. Această situație alimentează îngrijorările cu privire la influența politicului asupra justiției și subminează încrederea publicului în capacitatea sistemului judiciar de a acționa în mod imparțial și corect.
În final, este esențial ca astfel de cazuri să fie tratate cu transparență și rigurozitate pentru a asigura respectarea principiilor statului de drept și pentru a menține încrederea publicului în integritatea instituțiilor judiciare.
