Guvernul român recunoaște oficial eșecul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în atingerea obiectivelor financiare pentru primul trimestru al anului 2024.
În ciuda planurilor ambițioase, s-au atras doar 9,3% din fondurile programate în secțiunea „Venituri”, semnalând o potențială gestionare defectuoasă și lipsa de pregătire în administrarea fondurilor UE, scrie Defapt.
Conform unui document recent publicat de Ministerul Finanțelor, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”, absorbția altor fonduri UE este ceva mai bună decât cea a PNRR.
Totuși, există un decalaj semnificativ între fondurile planificate și cele atrase, realizându-se doar 45,7% din programul trimestrial. Aceasta include fonduri din cadrul financiar anterior și actual al UE, împreună cu asistența financiară nerambursabilă alocată PNRR.
Deficitul de venituri a fost atribuit performanței slabe în atragerea asistenței financiare nerambursabile alocate sub PNRR, unde doar 9,3% din sumele anticipate au fost primite. Similar, fondurile sub perioada de programare a UE 2021-2027 au atins doar 42,9% din țintă.
Execuția cheltuielilor finanțate din resurse UE, inclusiv cele din asistența financiară nerambursabilă asociată PNRR, a fost de asemenea sub așteptări. Aceste plăți au reprezentat doar 0,8% din PIB, cu 44,6% din plățile programate pentru perioada analizată fiind efectuate.
Deși s-a înregistrat o îmbunătățire față de aceeași perioadă a anului anterior, cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile nu au atins nivelurile planificate pentru perioada analizată, înregistrându-se discrepanțe majore, în special în cazul proiectelor finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Pe de altă parte, cheltuielile de personal, incluzând salariile bugetarilor, au înregistrat o creștere semnificativă. Reprezentând 2,1% din PIB, aceste cheltuieli au crescut cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterea costurilor cu personalul, care a văzut o majorare de 19,6% față de trimestrul I al anului 2023, a fost influențată de majorările salariale în sectorul public inițiate în a doua jumătate a anului 2023 și alte ajustări legale bazate pe decizii judecătorești.
Primul trimestru al anului 2024 a expus vulnerabilități critice în gestionarea PNRR și a fondurilor UE de către România. Eșecul de a îndeplini țintele financiare și de a gestiona eficient cheltuielile ridică întrebări privind eficacitatea politicilor fiscale ale guvernului și capacitatea sa de a valorifica asistența UE
