Discriminarea intersecțională, definită ca suprapunerea mai multor identități sociale care generează experiențe de discriminare unice, rămâne o problemă semnificativă în România anului 2024. Aceasta implică situații în care indivizii sunt discriminați simultan pe baza unor caracteristici precum genul, rasa, vârsta, dizabilitățile sau statutul socioeconomic, ceea ce le amplifică vulnerabilitatea și excluziunea socială.
Un studiu realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) în 2024, parte a programului „În Stare de Bine” susținut de Kaufland România, arată că românii se confruntă cel mai des cu discriminare pe baza vârstei (23%), a venitului (18%), a ocupației (14%) și a genului (13%). Aceste date subliniază faptul că discriminarea intersecțională este omniprezentă, afectând indivizii în multiple contexte, de la interviuri de angajare la promovări la locul de muncă, școli, transportul public și spitale.
În perioada 24-28 august 2024, 21 de participanți din România, Slovenia și Italia s-au reunit în Ljubljana pentru un training de patru zile despre discriminarea intersecțională, parte a proiectului „La intersecția inegalității/discriminării”. Trainingul a reunit lucrători de tineret și activiști din domeniul drepturilor omului, care au discutat despre crearea unor spații sigure, combaterea stereotipurilor și prejudecăților, și abordarea responsabilă a discriminării în munca cu tinerii. Participanții au explorat, de asemenea, rezultatele cercetării elaborate în cadrul proiectului, concentrându-se pe modul în care intersecționalitatea poate fi integrată în activitățile de tineret.
Discriminarea intersecțională se referă la situațiile în care un individ sau un grup se confruntă cu mai multe forme de discriminare simultan. Cursurile de formare online dezvoltate în cadrul proiectului Erasmus+ subliniază importanța recunoașterii și abordării discriminării intersecționale în munca de tineret, concentrându-se pe teme precum stereotipuri, putere și discriminare, egalitatea de gen, rasismul și discriminarea etnică. Scopul principal este de a învăța despre modalitățile de creare a unui mediu sigur pentru tineri și de a integra justiția intersecțională în activitățile zilnice.
În România, conceptul de discriminare intersecțională nu este încă reglementat explicit în legislație, fiind recunoscută doar discriminarea multiplă prin Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Absența unei reglementări clare face ca abordarea intersecționalității să fie deficitară în cadrul legal actual, ceea ce afectează capacitatea de protecție și sprijin adecvat pentru persoanele vulnerabile. Această lacună creează o dezbatere deschisă despre necesitatea includerii intersecționalității în legislație și despre impactul lipsei acestei reglementări în spațiul public.
La nivel european, conceptul de intersecționalitate este recunoscut în diverse documente și strategii, cum ar fi Planul de Acțiune al UE de Combatere a Rasismului și alte strategii de egalitate, care subliniază necesitatea unei abordări intersecționale. Cu toate acestea, directiva europeană actuală nu include explicit discriminarea intersecțională, deși promovează egalitatea de tratament pe mai multe baze. Exemple notabile includ recunoașterea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a discriminării intersecționale în anumite cazuri, cum ar fi cel al femeilor de etnie romă, evidențiind necesitatea unei abordări legale mai cuprinzătoare.
Parlamentul European a adoptat recent o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene și statelor membre să creeze politici care să ia în considerare intersecția discriminărilor. Aceasta reflectă o tendință către recunoașterea oficială a intersecționalității ca instrument analitic și politic esențial în lupta împotriva discriminării la nivelul Uniunii Europene.
Anul 2024 evidențiază necesitatea urgentă de a înțelege și aborda discriminarea intersecțională în România și la nivelul Uniunii Europene. Fără o reglementare clară și o abordare integrată, persoanele vulnerabile vor continua să fie marginalizate și excluse. Integrarea conceptului de intersecționalitate în legislația națională și europeană și în practicile organizațiilor neguvernamentale este esențială pentru construirea unei societăți mai echitabile și incluzive pentru toți cetățenii.
MATERIAL TRANSMIS DE CĂTRE ASOCIAȚIA DOMINO-NOUA GENERAȚIE
