România se află într-o situație economică dificilă, cu un nivel record al îndatorării de 147 de miliarde de euro, sumă ce trebuie rambursată băncilor de către populație, companii și stat. Această valoare, conform datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR) și analizate de Libertatea, reflectă o creștere semnificativă a creditării și a împrumuturilor neguvernamentale.
Soldul total al creditelor neguvernamentale – împrumuturi contractate de populație și companii – a ajuns în luna august la 407,89 miliarde de lei, o creștere de 1% față de luna iulie 2024. Din această sumă, 69,7% reprezintă creditele acordate în lei, iar 30,3% sunt credite în valută. Comparativ cu august 2023, împrumuturile neguvernamentale au crescut cu 7,7%, pe fondul majorării cu 10% a componentei în lei și cu 2,7% a creditelor în valută exprimate în lei.
În ceea ce privește împrumuturile guvernamentale, soldul acestora a crescut cu 1,3% față de luna iulie 2024, atingând valoarea de 220,3 miliarde de lei. Aceasta reflectă o tendință de creștere a datoriei publice, în contextul unor cheltuieli guvernamentale sporite și a necesității de finanțare a proiectelor de infrastructură și a altor angajamente publice.
În paralel cu creșterea îndatorării, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut cu 0,7% în luna august 2024 față de luna precedentă, ajungând la 591,5 miliarde de lei, echivalentul a 119 miliarde de euro. În comparație cu august 2023, această sumă a înregistrat o creștere de 10,9%, indicând o tendință a românilor de a economisi mai mult.
Depozitele în lei ale populației au crescut cu 19,6% față de aceeași perioadă a anului anterior, ajungând la 237,2 miliarde de lei. În schimb, depozitele în valută ale populației se ridică la echivalentul a 119,4 miliarde de lei, cu o creștere modestă de doar 0,3% comparativ cu august 2023.
Nivelul ridicat al îndatorării, însoțit de o creștere a depozitelor, sugerează o economie aflată într-un echilibru precar. Deși românii au tendința de a economisi, datoria totală a populației și a companiilor continuă să crească, punând presiune pe capacitatea de rambursare a acestora și pe stabilitatea financiară a țării.
