Fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, lansează acuzații grave la adresa Ernest Oberländer-Târnoveanu, fostul manager al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), demis în urma furtului Coifului de la Coțofenești din Muzeul Drents din Olanda. Alexandrescu susține că trimiterea piesei de tezaur peste hotare a fost o „greșeală enormă și de nescuzat”, iar modul în care Oberländer a condus muzeul în ultimii 15 ani a fost unul „nociv și dăunător pentru patrimoniul României”.
„Furtul de la Assen, în mod neașteptat, este consecința unui management unidirecțional și orgolios, care își făcea de lucru prin lume în loc să-i ajute pe români să-și înțeleagă istoria”, a declarat Vlad Alexandrescu într-o postare pe Facebook.
Acuzații grave la adresa fostului manager MNIR
Într-un mesaj dur, fostul ministru îl acuză pe Ernest Oberländer-Târnoveanu că a transformat Muzeul Național de Istorie într-o instituție lipsită de viziune și strategie, concentrată mai mult pe expunerea de tezaure în străinătate decât pe prezentarea istoriei naționale în România.
1. Trimiterea Coifului de la Coțofenești – o eroare fatală
Vlad Alexandrescu susține că decizia de a expedia Coiful de la Coțofenești în Olanda a fost „enormă și de nescuzat”, întrucât piesa, de o valoare inestimabilă, ar fi trebuit să rămână în siguranță în țară.
„Omul ăsta a blocat tot. A plimbat piesele de tezaur ale României prin străinătate pentru a justifica într-un fel lipsa de idei a principalului muzeu de istorie al țării”, afirmă Alexandrescu.
2. Promovarea detectoriștilor de metale în dauna arheologilor
O altă acuzație gravă pe care fostul ministru i-o aduce fostului manager MNIR este aceea că ar fi încurajat utilizarea detectoarelor de metale și recompensarea celor care găseau artefacte, în ciuda faptului că acest lucru afectează grav siturile arheologice.
„Obsedat de monezi antice, Oberländer a încurajat detectoriștii de metale, oferindu-le recompense, în ciuda avertismentelor repetate ale arheologilor. Siturile arheologice văduvite de monede nu mai pot fi studiate în toată complexitatea lor, iar piesele smulse din sol nu mai beneficiază de context”, explică Alexandrescu.
3. Întârzierea consolidării și restaurării Muzeului Național de Istorie
Vlad Alexandrescu susține că, în timpul mandatului lui Oberländer, proiectul de restaurare a fostului Palat al Poștelor, sediul MNIR, a fost blocat timp de opt ani. Deși proiectul câștigător al unui concurs internațional fusese selectat în 2016, managerul muzeului a refuzat să îl implementeze, motiv pentru care clădirea continuă să fie într-un risc seismic major.
„În loc să fie restaurat, monumentul istoric s-a degradat și mai mult. După 8 ani de litigii, Oberländer a pierdut procesul cu Ordinul Arhitecților, iar clădirea a rămas la fel de periclitată ca înainte”, a subliniat fostul ministru.
4. O lipsă totală de viziune pentru expunerea istoriei naționale
Una dintre cele mai grave acuzații aduse de Alexandrescu este faptul că, în 15 ani de mandat, Ernest Oberländer-Târnoveanu nu a reușit să modernizeze expunerea istoriei naționale în cadrul muzeului. Practic, în MNIR, doar Sala Tezaurului este deschisă permanent, în timp ce expozițiile temporare sunt singurele proiecte vizibile, realizate de muzeografii instituției.
„Cel mai grav este că acest om a întârziat orice demers de a regândi expunerea istoriei naționale. Practic, primul muzeu de istorie al țării nu are o expoziție permanentă a istoriei României”, a mai spus Alexandrescu.
După furtul Coifului de la Coțofenești din Olanda, Ministerul Culturii a decis să îl demită pe Ernest Oberländer-Târnoveanu, considerând că acesta este responsabil pentru gestionarea defectuoasă a tezaurului național. În prezent, se caută un înlocuitor capabil să reformeze Muzeul Național de Istorie, să repună în aplicare planurile de restaurare și să creeze o expunere modernă a istoriei României.
Fostul ministru Vlad Alexandrescu avertizează că este crucial ca noua conducere să aibă o viziune clară și să pună capăt haosului administrativ din MNIR. În caz contrar, România riscă să își piardă definitiv credibilitatea în protejarea patrimoniului național.
Cazul furtului din Olanda a scos la iveală problemele grave din conducerea Muzeului Național de Istorie. Ani de zile, muzeul a fost condus fără viziune, iar tezaurul național a fost folosit mai mult pentru expoziții externe decât pentru educarea publicului român. Acum, odată cu plecarea lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, MNIR se află în fața unei reforme necesare, care trebuie să înceapă prin restaurarea clădirii și prin crearea unei expoziții permanente a istoriei României.
