Într-o perioadă în care România se confruntă cu dificultăți economice și cu o rată a inflației care erodează puterea de cumpărare a cetățenilor, salariile din cadrul unor instituții de stat continuă să surprindă prin valoarea lor.
În 2025, angajații din cadrul Companiei Naționale de Investiții (CNI), o instituție publică aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, vor primi salarii care depășesc cu mult media pieței. Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern publicat recent, salariul mediu brut la CNI va ajunge în 2025 la un impresionant 24.387 de lei lunar (aproximativ 5.000 de euro).
Comparativ cu 2021, când salariul mediu al unui angajat al CNI era de aproximativ 16.000 de lei, creșterea estimată este de aproape 50%. Aceasta este semnificativ mai mare decât rata inflației, care a avut un impact considerabil asupra veniturilor românilor. Dacă luăm în considerare faptul că majoritatea angajaților din sectorul public nu beneficiază de astfel de creșteri, aceste salarii nu pot decât să atragă atenția asupra unui sistem care pare să ignore condițiile economice dificile pentru mulți dintre cetățeni.
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale CNI rămâne însă salariul și averea impresionantă ale șefei instituției, Manuela Pătrășcoiu. Fostă contabilă la revista Rebus, Pătrășcoiu a fost promovată la conducerea CNI de Liviu Dragnea, fostul lider PSD, și a reușit să-și „secretizeze” veniturile, lăsând loc pentru speculații. Conform presei, salariul său lunar ar ajunge la aproximativ 14.300 de euro (170.000 de euro anual), o sumă enormă în comparație cu veniturile multor români care muncesc din greu pentru a supraviețui. Atunci când a fost întrebată despre acest subiect, Pătrășcoiu a răspuns cu un „Aoleu… mult” – o reacție care a fost considerată ironic umilă, având în vedere contextul.
Pe lângă salariu, șefa CNI deține o avere considerabilă, care include patru case, două apartamente, un BMW X5 și multiple terenuri în intravilan și forestiere. Aceasta ridică semne de întrebare cu privire la transparența și moralitatea unei asemenea acumulări de bunuri într-o perioadă în care mulți români se confruntă cu dificultăți financiare.
CNI, care are în prezent 390 de angajați – o creștere semnificativă față de cei doar 150 de angajați din 2016 – se ocupă cu „investițiile” statului în diverse proiecte de infrastructură. Printre acestea se numără stadioane, biserici sau terenuri de sport, dar și diverse consolidări de monumente istorice, în multe cazuri ridicate în fiefurile politice ale liderilor locali sau naționali. De exemplu, CNI a finanțat construcția unor stadioane în localități unde fostul lider PSD Liviu Dragnea avea un impact semnificativ, iar un alt proiect inclus în portofoliu este bazinul de înot din Cornu, care nu beneficiază de dotările necesare pentru a susține performanțe de înalt nivel, în condițiile în care sportivii români de elită, cum este David Popovici, nu au condițiile adecvate de antrenament.
Mai mult, CNI a alocat 11 milioane de lei pentru consolidarea Mănăstirii Sfântul Mercurie Plătărești din județul Călărași, ceea ce a stârnit critici referitoare la prioritățile instituției, având în vedere că unele dintre aceste proiecte nu reflectă nevoile reale ale societății românești.
În ceea ce privește performanțele financiare ale CNI, compania a reușit să genereze un profit brut estimat pentru 2025 de peste 200 de milioane de lei. Tehnic, CNI primește un procent de 8% din valoarea lucrărilor de infrastructură pe care le supraveghează, iar acest model de afaceri se bazează pe cheltuirea banilor publici pentru proiecte care ridică semne de întrebare. În timp ce angajații companiei beneficiază de salarii astronomice, statul român continuă să investească în proiecte care nu sunt în mod necesar priorități pentru majoritatea cetățenilor.
Este clar că, în ciuda creșterii impresionante a salariilor și a profiturilor CNI, întreaga structură a companiei ridică întrebări cu privire la eficiența investițiilor publice și la transparența proceselor decizionale. Într-o perioadă de austeritate economică, când românii sunt confruntați cu facturi tot mai mari și inflație ridicată, această companie continuă să-și îngrașe angajații cu salarii uriașe, în timp ce multe dintre proiectele sale par să nu adreseze nevoile reale ale cetățenilor.
În loc să investească banii statului în infrastructură esențială, educație sau sănătate, CNI continuă să își alimenteze bugetul cu proiecte care, de multe ori, par mai mult un mijloc de îmbogățire a celor care le coordonează. Aceste decizii ridică întrebări legate de responsabilitatea și prioritatea în utilizarea resurselor financiare publice.
Foto: Inquam/George Calin
