Avertismentul venit din partea Erste Bank este clar: România se află într-o situație economică precară, iar pentru a evita o criză mai gravă, autoritățile vor trebui să adopte un al doilea pachet fiscal, cu măsuri de creștere a taxelor. Deficitul bugetar a fost mult mai mare decât se estimase inițial, iar acest lucru pune în pericol ratingul țării și stabilitatea economică pe termen lung.
România a înregistrat un deficit bugetar semnificativ în 2024, ajungând la 9,3% din PIB, conform datelor Eurostat, mult mai mare decât cel estimat inițial de Guvern, care anticipase un deficit de 5%. Diferența între estimări și realitate este alarmantă, mai ales că acest deficit este chiar mai mare decât cel din perioada de criză economică din 2020, când economia a fost sever afectată de pandemia de COVID-19.
Profesorul de economie Bogdan Glăvan, citat de diverse surse, subliniază că, după alegerile din acest an, România va trebui să adopte măsuri drastice pentru a corecta deficitul bugetar. Creșterea taxelor este una dintre soluțiile inevitabile pentru a stabiliza finanțele publice. „Realitatea este că criza a venit. Guvernul Ciolacu a tăiat deja pensiile prin inflație, refuzând să le indexeze, iar impozitele au crescut deja de trei ani consecutivi. Se pregătește o nouă bombă fiscală după alegeri”, a avertizat Glăvan.
Ce taxe ar putea crește?
În urma unei analize detaliate, au apărut mai multe posibile măsuri fiscale pe care Guvernul le-ar putea implementa pentru a corecta deficitul. Printre acestea se numără:
-
Creșterea TVA-ului de la 19% la 21%, măsură care ar putea genera venituri suplimentare semnificative la bugetul statului.
-
Majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12% sau chiar la 16%, în funcție de nivelul veniturilor.
-
Introducerea unor taxe suplimentare pe anumite sectoare economice, în special pe cele care beneficiază de facilități fiscale.
Aceste măsuri sunt parte dintr-o reformă fiscală mai amplă care va fi implementată în conformitate cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și care ar putea aduce noi creșteri de taxe din 2026.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a avertizat în mai multe rânduri despre riscurile economice cu care se confruntă România din cauza gestionării deficitului. Acesta a subliniat că, în cazul în care țara nu va reuși să controleze cheltuielile publice și să atragă fonduri europene, România riscă o nouă criză economică. „Avem deficite bugetare foarte mari, iar consumăm de mai mulți ani mai mult decât ne putem permite. Dacă ar apărea o recesiune economică, am ajunge într-o situație în care nu vom mai putea funcționa. Dacă nu se iau măsuri urgente de corectare, vom fi într-o situație similară celei din 2009”, a spus Bolojan.
Pentru a răspunde la criza economică, Guvernul României a implementat deja câteva măsuri, printre care înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public, eliminarea unor facilități fiscale și restricții pentru microîntreprinderi, creșterea impozitului pe dividende și reintroducerea taxei pe stâlp. De asemenea, s-au majorat accizele și s-au introdus taxe noi pentru anumite sectoare economice. Cu toate acestea, economiștii consideră că aceste măsuri sunt insuficiente pentru a stabiliza economia pe termen lung.
În raportul său, Erste Bank atrage atenția asupra pericolului în care se află România din cauza politicii fiscale actuale. „Politica paralizată pune în pericol ratingul de „investment grade” al României, ceea ce poate afecta încrederea investitorilor și poate duce la o creștere a costurilor de împrumut pentru stat. Este esențial ca România să adopte măsuri clare și consistente pentru a corecta deficitul bugetar”, se arată în raportul băncii austriece.
România se află la o răscruce economică, iar măsurile fiscale care vor fi luate în perioada următoare vor fi esențiale pentru viitorul economic al țării. Creșterea taxelor și implementarea unui pachet fiscal suplimentar sunt pași necesari pentru a stabiliza bugetul și a asigura o creștere economică sustenabilă pe termen lung. Totuși, este important ca aceste măsuri să fie implementate cu grijă, astfel încât să nu afecteze în mod disproporționat mediul de afaceri sau populația cu venituri mici.
