În timp ce România se confruntă cu întârzieri majore în implementarea PNRR și cu un deficit bugetar considerabil, Parlamentul pare să își piardă timpul cu legi care nu contribuie la reformele fundamentale, dar care pun o presiune suplimentară pe bugetul deja aflat în criză.
În loc să se concentreze pe proiecte esențiale pentru dezvoltarea țării și implementarea reformelor cerute de Uniunea Europeană, parlamentarii din România au introdus pe bandă rulantă o serie de inițiative legislative care par mai degrabă să adâncească problemele financiare ale statului. Aceste legi, în esență, au un singur efect: creșterea cheltuielilor publice și, implicit, amplificarea deficitului bugetar.
Un exemplu elocvent în acest sens este legea adoptată pe 8 aprilie 2025, care instituie Ziua Banatului Montan pe 15 iunie. Deși intenția este de a celebra diversitatea culturală, costurile implicate în organizarea de evenimente și acțiuni culturale în fiecare an riscă să pună o presiune suplimentară pe bugetele locale și naționale, fără un impact semnificativ asupra dezvoltării economice sau sociale.
În paralel, Guvernul a introdus un proiect de lege pentru instituirea Zilei Naționale a Libertății Religioase, pe care o va celebra anual la 16 mai. De asemenea, proiectul de lege privind Anul Cultural Mihai Eminescu în 2025 și Anul Centenar al Rezervistului Militar din aceeași perioadă vor genera costuri financiare pentru autoritățile publice și pentru organizarea de evenimente, deși aceste inițiative nu sunt însoțite de reforme economice fundamentale.
Toate aceste legi par a fi proiecte care, în loc să răspundă unor nevoi reale ale cetățenilor sau să sprijine reformele economice, contribuie doar la creșterea cheltuielilor publice. Cu toate că unele dintre aceste inițiative sunt pozitive pe termen lung din punct de vedere cultural, ele sunt un cost suplimentar într-un context în care România nu reușește să gestioneze corect bugetul și nu reînvie economia prin măsuri care să contribuie la stabilitatea financiară.
În același timp, Guvernul și Parlamentul nu au reușit să vină cu soluții clare pentru reformele structurale. Un exemplu concret este salariul public și reformarea sistemului de salarizare unitară, un proiect esențial care a fost amânat repetat. De asemenea, România se află în fața unui PNRR eșuat, cu aproape jumătate din jaloanele și țintele stabilite pentru 2023 nerealizate. Aceste întârzieri dau un semnal negativ Uniunii Europene și al investitorilor.
În ciuda provocărilor economice evidente, cum ar fi deficitul bugetar uriaș și riscurile de scădere a încrederii investitorilor, parlamentarii par să ignore nevoia de reforme economice în favoarea unor inițiative care vor afecta direct bugetul, dar care nu contribuie la soluționarea problemelor reale cu care se confruntă România.
În timp ce unele dintre aceste legi pot părea inofensive sau chiar nobile, ele reflectă o lipsă de prioritizare corectă a resurselor financiare ale statului. Guvernanții și parlamentarii trebuie să se concentreze pe reformele structurale și pe reducerea cheltuielilor publice, în loc să continue cu inițiative costisitoare care nu au un impact semnificativ asupra economiei românești.
În timp ce parlamentarii și guvernanții continuă să pună în aplicare legi care doar cresc costurile publice, economia României se află într-o stare de vulnerabilitate economică. Așteptările pentru o reformă fiscală reală și pentru o administrare eficientă a bugetului se află într-un punct mort, iar problemele economice ale României continuă să fie agravate de inițiative legislative care nu ajută la rezolvarea crizei financiare în care ne aflăm.
Pentru a asigura stabilitatea economică și o guvernare eficientă, este necesar ca Parlamentul și Guvernul să își revizuiască prioritățile și să aloce resursele financiare în mod responsabil și sustenabil.
