Membrii consiliilor de administrație (CA) ai companiilor municipale din București primesc remunerații lunare ce variază între 5.300 și 23.200 de lei, conform unui document publicat pe 28 mai 2025 de Direcția Guvernanță Corporativă, studiat de G4Media. Aceste sume generează controverse în contextul economic actual, în care administrația publică se confruntă cu un deficit bugetar și cu o nevoie acută de reducere a cheltuielilor.
Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, susținut de toate partidele din Consiliul General al Municipiului București (CGMB), a propus și obținut aprobarea plafonării salariilor și indemnizațiilor membrilor consiliilor de administrație ai companiilor municipale. Aceasta este o măsură controversată, dar necesară, având în vedere veniturile exorbitante încasate de aceștia și numărul mare de companii municipale înființate în ultimii ani.
Printre companiile cu cele mai mari indemnizații pentru membrii CA se numără Societatea de Transport București (STB S.A.), unde fiecare dintre cei șapte membri ai consiliului încasează 23.243 de lei brut/lună. Aceasta este suma maximă acordată, urmată de remunerațiile de 20.193 de lei pentru membrii CA ai Eco Igienizare București. Alte companii, cum ar fi Trustul de Clădiri Metropolitane București (TCMB) și Energetica Servicii București, oferă salarii de 14.230 de lei și, respectiv, 9.715 lei.
Această diferență uriașă între veniturile celor din conducerea companiilor municipale și salariile medii ale angajaților din sectorul public ridică întrebări serioase cu privire la eficiența acestor companii și la justificarea acestor indemnizații. În plus, majoritatea acestor companii nu au activitate relevantă pe piață, iar unele dintre ele nici măcar nu mai derulează contracte importante.
Un alt aspect care a stârnit controverse este creșterea numărului de membri în consiliile de administrație, chiar și în cazul companiilor cu activități scăzute. De exemplu, în cazul Trustului de Clădiri Metropolitane București, numărul membrilor din consiliul de administrație a fost mărit de la 5 la 7, aducându-se astfel la limita maximă permisă de lege. Acest lucru a ridicat semne de întrebare cu privire la motivul pentru care s-a făcut această majorare, având în vedere că activitatea companiei a scăzut considerabil în 2025.
Printre noii membri ai CA de la TCMB se află nume precum Gabriel Militaru, Paula Pasciuc (consilier local PSD la Sectorul 2) și Marius Mair (city manager al Sectorului 2), ceea ce sugerează că numirile din cadrul acestor companii sunt adesea politice, mai degrabă decât bazate pe competențe profesionale sau pe nevoile reale ale companiilor respective.
Un alt exemplu de creștere a indemnizațiilor se regăsește la Parking București S.A., unde remunerațiile membrilor CA au fost majorate în 2025 de la 5.330 lei brut la 9.500 lei net pe lună. Aceste majorări vin în ciuda faptului că autoritățile de control, precum Curtea de Conturi, au sesizat suspiciuni de abuz în serviciu, legate de majorarea ilegală a tarifelor de parcare și de subdelegările de atribuții fără aprobare legală.
Curtea de Conturi a cerut suspendarea directorului Parking București și a sesizat DNA pentru cercetarea posibilelor nereguli financiare. În ciuda acestora, companiile continuă să acorde remunerații extrem de mari conducerii lor, ceea ce a determinat autoritățile locale să intervină.
În contextul unei economii afectate de un deficit bugetar considerabil și al presiunii publice de a reduce cheltuielile, primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a propus și obținut aprobarea unei măsuri importante în Consiliul General al Municipiului București: plafonarea salariilor și indemnizațiilor conducerilor executive și administrative ale companiilor municipale.
Astfel, salariile directorilor din companiile municipale vor fi plafonate la nivelul salariului unui viceprimar, iar indemnizațiile membrilor consiliilor de administrație vor fi limitate la minimul legal. „Am introdus pe ordinea suplimentară un proiect simplu și de bun-simț: salariile directorilor din companiile municipale vor fi plafonate la nivelul salariului unui viceprimar, iar indemnizațiile membrilor consiliilor de administrație vor fi limitate la minimul legal”, a declarat Bujduveanu.
Bujduveanu a subliniat faptul că această măsură face parte dintr-un plan mai amplu de echilibrare a cheltuielilor publice, având în vedere că, în prezent, Bucureștiul are cel mai mare nivel de salarizare din întreaga țară, cu cele mai multe companii municipale. Primarul interimar a spus că plafonarea veniturilor este o corecție necesară pentru a aduce sistemul într-un „echilibru”, subliniind că „statul român trebuie să-și redreseze cheltuielile”, iar acest lucru se poate face prin reglementarea salariilor și indemnizațiilor.
„Nu putem susține salarii fără legătură cu realitatea orașului. Dacă vrem ca administrația să funcționeze, trebuie să legăm salariile de performanță. Nu tăiem din investiții. Tăiem de unde s-a risipit”, a adăugat Bujduveanu, subliniind că este esențial ca resursele publice să fie folosite în mod eficient și responsabil.
Fostul primar USR al Sectorului 2, Radu Mihaiu, a comentat decizia de plafonare a indemnizațiilor, salutând măsura, dar subliniind că aceasta reprezintă doar un pas preliminar într-un proces mai amplu de reformă a administrației publice. „E doar o victorie de etapă. Un gest simbolic și insuficient. Suntem departe de un management public care să ofere încredere și servicii de calitate. Însă e un pas în direcția corectă și împreună cu voi putem forța încă unul, și încă unul, până când pricep toți politicienii că ei și ai lor nu sunt niște privilegiați”, a spus Mihaiu.
Companiile municipale din București au fost înființate începând cu 2017, în timpul mandatului Gabrielei Firea, având scopul declarat de a eficientiza serviciile publice. Totuși, acestea au fost adesea criticate pentru lipsa de transparență și pentru faptul că au fost folosite ca surse de angajări politice. De asemenea, remunerațiile ridicate ale membrilor consiliilor de administrație și ale conducerii executive nu au avut o legătură clară cu performanța economică a companiilor, ceea ce a stârnit nemulțumiri în rândul cetățenilor.
Plafonarea salariilor și indemnizațiilor membrilor consiliilor de administrație din companiile municipale este o măsură necesară pentru restabilirea echilibrului bugetar și pentru prevenirea abuzurilor în utilizarea fondurilor publice. Deși este doar un pas în procesul mai amplu de reformă al administrației publice, această decizie reprezintă un semnal clar că autoritățile doresc să aducă mai multă transparență și responsabilitate în gestionarea resurselor municipale. Rămâne de văzut dacă această măsură va fi urmată de alte reforme structurale care să asigure un management eficient al companiilor municipale și al banilor publici.
