Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S.A. (SAPE), o companie de stat ce gestionează participațiile minoritare ale statului român în domeniul energiei electrice, se află în centrul unor controverse legate de remunerațiile exorbitante acordate conducătorilor săi.
Potrivit unui document recent publicat, membrii directoratului SAPE primesc indemnizații care ajung până la 56.000 de lei pe lună, echivalentul a aproximativ 11.000 de euro.
Aceste sume ridicate pentru funcțiile de conducere dintr-o companie de stat, ce activează în domeniul energiei, au stârnit îngrijorări în rândul opiniei publice, mai ales în contextul crizei economice și al tăierii fondurilor pentru alte domenii vitale ale statului. De asemenea, au fost semnalate și suspiciuni legate de gestionarea fondurilor publice și de afacerile externe ale SAPE.
SAPE S.A. este responsabilă cu administrarea participațiilor statului în mai multe societăți din domeniul energetic, având un portofoliu extins ce include patru centrale electrice. În ciuda activităților de stat, compania a fost acuzată de opacitate și de acordarea unor remunerații excesive pentru funcțiile de conducere.
Un exemplu este Nicolae Bogdan Codruț Stănescu, fostul președinte al Directoratului SAPE, care a încasat, în anul 2023, un salariu net de 676.000 de lei, adică 56.300 de lei pe lună. Stănescu a fost demis din funcție în aprilie 2025, iar declarația sa de avere din 2023 arată că a beneficiat de venituri din mai multe surse: 234.000 de lei de la Depogaz Ploiești, 160.000 de lei de la Rompetrol Rafinare și 28.000 de lei ca administrator special al Oltchim.
Pe lângă venitul său din SAPE, Stănescu a acumulat o sumă considerabilă din diverse alte funcții de conducere, ceea ce ridică întrebări despre eficiența managementului public în domeniul energetic. Acest cumul de funcții și salarii pune în lumină, de asemenea, posibilele conflicte de interese și gestionarea defectuoasă a resurselor publice.
Alți membri ai directoratului SAPE au beneficiat de remunerații similare. Luiza Marian, unul dintre membrii directoratului, a câștigat anul trecut 664.000 de lei, adică aproximativ 55.300 de lei net pe lună. Pe lângă aceste venituri, Marian a încasat 86.000 de lei ca președinte al Consiliului de Administrație Titan Power SA, o altă societate aflată în portofoliul SAPE, și 54.000 de lei pentru calitatea de membru în „Comitetul de Inițiere a Investițiilor”. De asemenea, soțul acesteia, Florin Marian, a primit 135.000 de lei în 2023 pentru funcția de consilier al vicepreședintelui ANCOM.
Aceste venituri ridicate pentru funcțiile publice, care nu sunt legate direct de performanța financiară a companiilor sau de aportul concret la dezvoltarea infrastructurii energetice, ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea acestor practici și la corectitudinea distribuției resurselor financiare publice.
Pe lângă directoratul SAPE, există și Consiliul de Supraveghere, care are rolul de a monitoriza activitatea companiei și de a verifica eficiența gestionării fondurilor. Începând din 2023, membrii Consiliului de Supraveghere al SAPE au început să primească indemnizații semnificative. De exemplu, Nancu Dumitru, președintele Consiliului de Supraveghere, a încasat 43.000 de lei pentru această funcție, iar Sebastian Bodu, membru al Consiliului, a primit 87.000 de lei de la OIL Terminal. De asemenea, Bodu este angajat și al „Comisiei de apel antidoping” din cadrul Secretariatului General al Guvernului, ceea ce ridică din nou întrebări legate de posibile conflicte de interese.
SAPE a fost înființată cu scopul de a administra participațiile minoritare ale statului român în diverse companii din domeniul energiei electrice. De-a lungul timpului, compania a fost implicată și în soluționarea litigiilor legate de privatizarea unor societăți importante din domeniu, precum Enel, EON și CEZ. În ultimii ani, activitatea SAPE s-a diversificat, iar compania s-a implicat și în producția de energie electrică regenerabilă, având în prezent patru centrale electrice în portofoliu.
Cu toate acestea, o parte din activitățile SAPE au fost criticate pentru lipsa de transparență și pentru gestionarea ineficientă a fondurilor publice. În plus, compania a beneficiat de finanțări din fonduri europene nerambursabile, în special în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru proiecte de producție de energie regenerabilă. Acest context ridică semne de întrebare despre modul în care aceste fonduri sunt utilizate și despre beneficiile reale pe care statul și cetățenii le obțin din aceste investiții.
În 2024, Curtea de Conturi a efectuat un control la SAPE și a descoperit un prejudiciu de 72 milioane de lei. Acesta a fost un aspect semnificativ care a determinat sesizarea DNA, având în vedere gravitatea presupuselor nereguli financiare. În cadrul acestui control, autoritățile au analizat modul în care SAPE a gestionat fondurile publice și au identificat posibile nereguli în procesul de achiziții și de alocare a resurselor.
Aceste descoperiri sugerează o posibilă fraudă sau o gestionare defectuoasă a banilor publici și pun sub semnul întrebării integritatea proceselor interne ale SAPE.
Sumele uriașe plătite conducerii SAPE și suspiciunile de fraudă financiară ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și transparența managementului public în domeniul energetic. În timp ce statul român se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, astfel de practici nu doar că sunt greu de justificat, dar și pun în pericol stabilitatea financiară a instituțiilor publice.
Plățile mari pentru funcțiile de conducere ale SAPE, precum și lipsa unei legături clare între performanța acestor companii și remunerațiile acordate, ar trebui să determine autoritățile să adopte măsuri mai ferme de reglementare și de control al cheltuielilor publice în aceste sectoare. Este necesar ca toate companiile de stat să fie mai responsabile în gestionarea resurselor și să fie supuse unui control riguros pentru a asigura transparența și eficiența în utilizarea fondurilor publice.
