Generalul Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), ar încasa în prezent venituri lunare totale de aproape 9.000 de euro, potrivit informațiilor publicate de investigația Snoop. Cea mai mare parte a acestei sume ar proveni din pensia militară, estimată la aproape 7.000 de euro lunar, la care se adaugă venitul obținut în continuare de la SPP, după trecerea sa în rezervă.
Situația readuce în atenția publică problema cumulului dintre pensiile speciale și veniturile obținute din funcții publice, dar și modul în care sunt gestionate informațiile privind veniturile persoanelor aflate în funcții de conducere în instituțiile de securitate ale statului. Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază de peste două decenii, fiind numit în funcție în anul 2005, în timpul mandatului președintelui Traian Băsescu. În noiembrie 2024, acesta a fost trecut în rezervă, după atingerea limitei de vârstă prevăzute de legislația militară pentru generalii SPP, însă a rămas la conducerea instituției.
Potrivit informațiilor publicate de Snoop, pensia militară a lui Lucian Pahonțu ar fi de peste 36.000 de lei lunar, echivalentul a aproximativ 7.000 de euro. În perioada în care activa ca militar și ocupa funcția de director al SPP, venitul anual declarat pentru anul 2023 era de 353.510 lei, la care se adăuga o indemnizație de delegare de 22.312 lei. Calculat lunar, venitul rezultat era de aproximativ 30.000 de lei. Astfel, potrivit datelor prezentate în investigație, pensia militară actuală ar depăși venitul lunar pe care generalul îl încasa atunci când era în activitate. După trecerea în rezervă, venitul primit de la SPP ar fi scăzut, fiind estimat la aproximativ 2.000 de euro lunar, însă cumulul dintre pensie și salariu ar ridica venitul total la aproape 9.000 de euro pe lună.
Declarațiile de avere și efectele deciziei CCR privind transparența veniturilor
Publicarea informațiilor despre pensia generalului Pahonțu a devenit mai dificilă după decizia Curții Constituționale privind declarațiile de avere. Potrivit investigației Snoop, după decizia CCR din 2025 privind limitarea publicității declarațiilor de avere, informațiile privind veniturile actuale ale unor demnitari și persoane cu funcții importante în stat nu mai sunt accesibile publicului. Pe site-ul Serviciului de Protecție și Pază este disponibilă declarația de avere depusă înainte de trecerea în rezervă, aferentă anului 2023. În aceasta apare venitul obținut de Lucian Pahonțu în calitate de director al SPP, însă nu și situația actuală privind pensia militară. Această schimbare legislativă a generat numeroase controverse în spațiul public, reprezentanții societății civile și jurnaliștii de investigație susținând că reducerea transparenței afectează posibilitatea de monitorizare publică a veniturilor persoanelor care ocupă funcții importante.
Lucian Pahonțu este unul dintre cei mai longevivi șefi ai unei instituții de securitate din România. Acesta a fost numit director al SPP în decembrie 2005 și a rămas la conducerea instituției în timpul mai multor mandate prezidențiale. În noiembrie 2024, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind trecerea sa în rezervă, începând cu data de 2 noiembrie. Potrivit legislației militare, generalii din cadrul SPP sunt menținuți în activitate până la vârsta de 60 de ani. Deși a ieșit din rândurile militarilor activi, Pahonțu a rămas director al Serviciului de Protecție și Pază. La începutul mandatului său, președintele Nicușor Dan a anunțat că va realiza evaluări ale conducerilor serviciilor de securitate, inclusiv în cazul SPP. Până în prezent, potrivit informațiilor publice, Lucian Pahonțu a rămas în funcție.
Investigațiile privind trecutul generalului Pahonțu
Numele lui Lucian Pahonțu a fost în ultimii ani în centrul unor investigații jurnalistice privind trecutul său profesional și activitatea desfășurată înainte de 1989. Investigația Recorder menționată de Snoop a prezentat informații privind perioada în care Pahonțu activa în structurile militare ale regimului comunist și a relatat despre posibila sa participare la evenimentele din decembrie 1989. Lucian Pahonțu a respins acuzațiile și a transmis, printr-un comunicat al SPP, că nu a desfășurat activități care să poată fi încadrate drept poliție politică.
„Activitatea mea a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate”, a transmis șeful SPP.
Acesta a afirmat că verificările instituțiilor competente ar demonstra că nu există elemente care să susțină acuzațiile formulate public. Un alt subiect ridicat de investigațiile jurnalistice îl reprezintă verificarea de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Potrivit informațiilor publicate de Snoop, Lucian Pahonțu nu ar fi depus declarația pe proprie răspundere privind relația cu fosta Securitate, document prevăzut de legislația privind accesul la propriul dosar și deconspirarea colaboratorilor fostei poliții politice.
Instituția CNSAS ar fi explicat că verificarea ar fi fost începută în urma unei solicitări venite din partea unei persoane fizice și că procesul presupune obținerea unor informații din arhivele altor instituții. Lucian Pahonțu a declarat că a fost verificat de instituțiile abilitate și că rezultatele acestor verificări vor demonstra lipsa unor activități de poliție politică.
Discuția națională despre cumulul pensiei cu salariul la stat
Cazul șefului SPP apare într-un context mai larg privind cumulul pensiilor speciale cu veniturile salariale în sectorul public. Guvernul a analizat în 2025 măsuri privind limitarea cumulului dintre pensie și salariu pentru anumite categorii de angajați ai statului. În forma inițială discutată, proiectul prevedea reduceri importante pentru pensionarii care aleg să rămână în funcții plătite de stat. Proiectul nu a fost însă adoptat, rămânând în dezbatere parlamentară. Problema este una sensibilă deoarece România are numeroși foști militari, magistrați sau angajați ai structurilor de ordine publică care beneficiază de pensii de serviciu și care ocupă în continuare funcții în administrația publică.
Situația veniturilor lui Lucian Pahonțu readuce în atenție întrebări privind transparența financiară a persoanelor aflate în conducerea instituțiilor de securitate. Pe de o parte, aceste instituții au regim special și gestionează informații sensibile. Pe de altă parte, conducătorii lor ocupă funcții publice și beneficiază de resurse provenite din bugetul statului. Discuția despre pensia generalului Pahonțu nu este doar despre un venit individual, ci despre modul în care societatea poate verifica folosirea banilor publici și despre echilibrul dintre protejarea informațiilor sensibile și dreptul cetățenilor la transparență.
Într-un stat democratic, mecanismele de control public reprezintă un element esențial al încrederii în instituții. Cazul șefului SPP devine astfel parte dintr-o dezbatere mai amplă despre pensiile speciale, cumulul veniturilor publice și responsabilitatea persoanelor care ocupă funcții de vârf în structurile statului român.
