Regia Autonomă a Protocolului de Stat (RAAPPS), instituție responsabilă cu administrarea bunurilor și resurselor statului, atrage atenția din nou asupra cheltuielilor uriașe alocate conducerii sale, în special la nivelul directorului general, Marius Grăjdan.
Acesta a fost recent criticat de premierul Ilie Bolojan pentru modul în care este administrată această instituție, în contextul indemnizațiilor astronomice ce urmează să fie acordate în 2025.
Într-un raport contabil întocmit pe anul 2024 și aprobat pentru 2025, suma totală prevăzută pentru contractul de mandat al directorului general al RAAPPS, Marius Grăjdan, se ridică la 4.519.99 mii lei, adică aproximativ 900.000 de euro. Acest montaj financiar a atras criticile premierului Ilie Bolojan, care a subliniat că „cred că e mult loc de bine la RAAPPS”. Declarațiile premierului făceau referire la cheltuielile semnificative și la managementul acestei instituții, în contextul în care România se află într-un moment economic dificil, iar cheltuielile publice sunt supuse unui control mai strict.
Indemnizațiile acordate conducerii RAAPPS sunt văzute de mulți ca fiind excesive, în special având în vedere că această instituție, deși se ocupă cu administrarea unor active importante ale statului, se confruntă cu pierderi semnificative, iar beneficiile economice nu sunt pe măsura cheltuielilor. Astfel, în 2025, cheltuielile pentru consiliul de administrație vor ajunge la suma de 1,58 milioane de lei, o creștere considerabilă de 50% față de 2024, când suma se ridica la 1,06 milioane de lei.
Bilanțul financiar al RAAPPS nu este deloc optimist, iar documentele prezentate publicului subliniază faptul că, în ciuda cheltuielilor imense, veniturile instituției nu reușesc să acopere costurile, iar pierderile sunt considerabile. De exemplu, RAAPPS vinde produse și servicii „la bufet” în diverse instituții, inclusiv la Palatul Victoria, Curtea de Conturi sau DNA, însă vânzările din aceste locații nu acoperă nici măcar cheltuielile. În mod concret, cheltuielile pentru această activitate sunt de 41,6 milioane de lei, în timp ce veniturile obținute sunt de doar 29,1 milioane de lei, ceea ce duce la o pierdere de 12,4 milioane de lei.
Aceste date reflectă o gestionare ineficientă a resurselor și un management care pare să nu fie în acord cu obiectivele economice ale statului. Pierderile înregistrate de RAAPPS sunt cu atât mai semnificative cu cât instituția este responsabilă cu administrarea bunurilor publice și cu asigurarea unui protocol corespunzător pentru evenimentele oficiale ale statului.
Un alt aspect îngrijorător este contractul RAAPPS cu instituția prezidențială. Deși este responsabilă de organizarea și gestionarea evenimentelor oficiale, precum și de logistica necesară funcționării instituțiilor de rang înalt, RAAPPS a înregistrat pierderi semnificative și în cadrul acestui contract. Mai precis, contractul cu Președinția României a generat o pierdere de 1,6 milioane de lei, o sumă care ridică semne de întrebare privind eficiența și transparența în gestionarea fondurilor publice.
În ciuda acestor pierderi considerabile, instituția continuă să aloce fonduri considerabile pentru remunerațiile directorilor și administratorilor săi, iar acestea par să depășească orice justificare, având în vedere performanțele financiare ale RAAPPS.
Aceste cheltuieli excepționale la nivelul conducerii RAAPPS se adaugă unui context general în care salariile și indemnizațiile directorilor din companiile de stat din România au devenit un subiect de dezbatere publică. După cum a subliniat premierul Ilie Bolojan, „este mult loc de bine” în ceea ce privește managementul acestor instituții publice, iar salariile excesive acordate unor funcționari publici în vremuri de austeritate nu sunt justificate în mod transparent.
Unii dintre liderii politici din România, precum vicepremierul Dragoș Anastasiu, au început să susțină reduceri salariale în rândul directorilor din companiile de stat ca parte a unui proces de reformă a sectorului public. Aceste declarații vin ca răspuns la nemulțumirile din societate legate de „salariile de nabab” ale celor care conduc instituțiile publice, în ciuda performanțelor financiare slabe sau a pierderilor înregistrate de acestea.
În fața acestor critici și al pierderilor financiare continue, este tot mai evident că RAAPPS și alte instituții similare trebuie să treacă printr-o reformă profundă. Premierul Ilie Bolojan a exprimat, cu doar câteva săptămâni în urmă, nemulțumirea față de managementul acestor entități și a subliniat necesitatea unei revizuiri a modului în care sunt administrate fondurile publice, mai ales în contextul în care indemnizațiile mari acordate directorilor publici nu sunt susținute de performanțe financiare reale.
În acest sens, Bolojan a subliniat că reducerea costurilor și îmbunătățirea eficienței instituțiilor publice sunt priorități ale guvernului, și că aceste obiective trebuie să se reflecte nu doar în declarații, ci și în acțiuni concrete de reducere a cheltuielilor nejustificate și de revizuire a salariilor din sectorul public.
Salariile și indemnizațiile considerabile acordate la vârful RAAPPS ridică întrebări serioase privind eficiența acestei instituții și modul în care sunt gestionate resursele publice. Într-o perioadă economică în care România trebuie să facă față unui mediu economic instabil și să gestioneze mai eficient fondurile publice, continuarea alocării unor indemnizații astronomice pentru conducerea unor instituții ca RAAPPS nu mai poate fi justificată.
În acest context, este de așteptat ca guvernul să adopte măsuri ferme pentru a reduce cheltuielile excesive și pentru a spori transparența și eficiența instituțiilor publice, începând cu RAAPPS, astfel încât să se asigure că resursele publice sunt utilizate într-un mod responsabil și sustenabil.
Foto: Inquam/Octav Ganea
