Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București (PTB) au decis, luni, suspendarea pe termen nedeterminat a activității, în semn de protest față de proiectul guvernului Bolojan privind reducerea pensiilor de serviciu. Hotărârea nr. 3, adoptată în unanimitate de Adunarea Generală, prevede că activitatea de urmărire penală va fi sistată, cu excepția cauzelor care vizează măsuri preventive privative de libertate.
Măsura, calificată de experți drept o formă de grevă mascată, riscă să ducă la blocarea a mii de dosare penale, cu consecința prescrierii faptelor și scăpării infractorilor de răspundere penală.
Potrivit documentului votat de 60 din cei 64 de procurori ai PTB, activitatea va fi suspendată după cum urmează:
-
suspendarea activității de primire a dosarelor penale finalizate de poliție,
-
suspendarea participării la ședințele de judecată (cu excepția cauzelor de arest preventiv și a ordinelor de protecție),
-
suspendarea soluționării plângerilor împotriva rezoluțiilor de netrimitere în judecată,
-
suspendarea soluționării cererilor formulate de părți sau instituții publice,
-
suspendarea soluționării cererilor privind dreptul de circulație,
-
suspendarea activității cu publicul și a audiențelor.
Cu alte cuvinte, tot ce înseamnă justiție de zi cu zi este blocat, iar procurorii își vor limita activitatea la cazurile de maximă urgență (arestări și ordine de protecție).
Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat, săptămâna trecută, un pachet de reforme bugetare care include și reducerea pensiilor de serviciu ale magistraților. Principalele măsuri:
-
creșterea vârstei de pensionare,
-
eliminarea pensiei calculate aproape integral după ultimul salariu,
-
introducerea unui sistem mai apropiat de principiul contributivității.
În prezent, un magistrat se poate pensiona la 48-50 de ani și primește pensii cuprinse între 15.000 și 25.000 lei lunar, mult peste media națională de 2.500 lei.
Procurorii PTB susțin însă că aceste pensii sunt justificate de risc, responsabilitate și interdicții și citează o decizie recentă a CJUE:
„Pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie să aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată” (CJUE, Cauza C-762/23, 5 iunie 2025).
În hotărârea adoptată, procurorii mai afirmă că pensiile lor reprezintă doar o mică parte din total:
-
România are 215.000 de pensii de serviciu,
-
doar 5.000 aparțin magistraților (sub 2% din total),
-
impactul asupra bugetului ar fi de maximum 4% din cheltuielile cu pensiile speciale.
„Magistrații sunt prezentați ca vinovați pentru dezechilibrele bugetare, deși pensiile lor nu reprezintă povara majoră. Adevărata problemă o reprezintă alte categorii privilegiate”, se arată în document.
Suspendarea activității procurorilor are consecințe dramatice pentru justiția penală:
-
dosarele de corupție, evaziune fiscală și criminalitate economică pot rămâne nesoluționate,
-
lipsa participării procurorilor la ședințele de judecată duce la amânări și tergiversări,
-
termenul de prescripție se apropie în mii de dosare, iar inculpații pot scăpa fără condamnări.
Un avocat din Baroul București, citat de GdS, a explicat:
„Dacă această suspendare durează luni întregi, efectul este devastator: mii de dosare vor fi prescrise, iar inculpații vor scăpa de răspundere. Practic, protestul magistraților ajută infractorii.”
Discuțiile despre pensiile speciale sunt printre cele mai tensionate teme politice. În România, beneficiază de astfel de pensii:
-
magistrați,
-
militari și polițiști,
-
funcționari parlamentari,
-
diplomați,
-
angajați ai Curții de Conturi și altor instituții.
Pachetul de reforme al guvernului Bolojan prevede tăieri pentru toate categoriile, însă magistrații sunt cei mai vocali.
Sindicatele grefierilor și asociațiile judecătorilor și procurorilor au anunțat deja proteste și la alte instanțe și parchete, existând riscul unei blocări generale a sistemului de justiție.
Organizațiile civice și economiștii critică vehement poziția procurorilor.
„Este inadmisibil ca, într-o țară unde milioane de pensionari trăiesc cu 2.000 de lei, magistrații să considere că au dreptul la 20.000 de lei pensie. Protestul lor seamănă cu un șantaj instituțional”, a declarat un reprezentant al Expert Forum.
De asemenea, lideri politici din opoziție au cerut intervenția CSM și a Ministerului Justiției pentru a asigura funcționarea justiției.
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că „respectă dreptul magistraților la protest”, dar a subliniat că suspendarea activității „nu trebuie să afecteze grav actul de justiție și drepturile cetățenilor”.
Ministerul Justiției, printr-un comunicat oficial, a avertizat că măsura poate genera „efecte iremediabile asupra procesului penal și asupra încrederii publice în justiție”.
Guvernul a anunțat că nu va retrage proiectul de lege și că pensiile speciale trebuie reduse pentru a respecta angajamentele luate în fața Comisiei Europene și pentru a evita pierderea fondurilor PNRR.
Adunarea Generală a procurorilor de la PTB a fost prezidată de Călin Dumbrăveanu, prim-procuror adjunct. Au participat fizic și online 60 din cei 64 de procurori din cadrul parchetului, ceea ce arată amploarea sprijinului pentru protest.
Conflictul dintre Guvern și magistrați readuce în prim-plan problema privilegiilor bugetare și a dezechilibrului dintre salariile și pensiile de lux și realitatea economică a României.
Suspendarea activității Parchetului Tribunalului București lovește direct în drepturile cetățenilor, riscând să lase nesancționate fapte grave de corupție, crimă organizată și abuzuri.
În același timp, magistrații susțin că independența justiției și statutul lor profesional sunt puse în pericol dacă pensiile sunt reduse drastic.
Tensiunea dintre cele două poziții nu are, deocamdată, o soluție clară. Dacă Guvernul nu dă înapoi, iar procurorii nu revin asupra deciziei, România se poate confrunta cu cea mai gravă criză din justiție din ultimii 15 ani.
