Un nou caz de risipă, abuzuri și posibile ilegalități lovește în plin aparatul administrativ controlat de PSD. Curtea de Conturi a descoperit un adevărat jaf la Biroul de Turism pentru Tineret (BTT), companie aflată până în 2023 în subordinea Ministerului Familiei, iar ulterior trecută la Ministerul Muncii. Constatările sunt atât de grave încât auditorii au sesizat direct procurorii pentru a investiga fapte cu „impact deosebit de important asupra activității”.
BTT, o companie cu un patrimoniu considerabil format din hoteluri, tabere și terenuri, a fost transformată, potrivit raportului, într-o sursă de venit pentru clientela de partid, în timp ce patrimoniul public era prăduit prin contracte păguboase, neîncasări și investiții fictive.
Între 2021 și 2023, perioada controlată de Curtea de Conturi, BTT a fost în subordinea Ministerului Familiei, condus atunci de Gabriela Firea, unul dintre cei mai influenți lideri PSD. Instituția a fost folosită ca teren de manevră politică și ca rezervor de funcții pentru apropiații partidului.
În februarie 2024, presa a relatat că finul Sorinei Docuz, femeia apropiată de Marcel Ciolacu, liderul PSD și actual premier, a fost numit director la BTT. Numirea a stârnit scandal, fiind percepută drept un nou exemplu de cum clanurile politice își împart funcțiile publice.
Astăzi, raportul Curții de Conturi arată dimensiunea reală a problemei: un patrimoniu public valoros lăsat de izbeliște și folosit discreționar de chiriași protejați, firme apropiate și personaje conectate politic.
Constatările Curții de Conturi scot la iveală un tablou al dezastrului la BTT. Printre neregulile grave menționate în raport:
-
Chiriași protejați politic: mai mulți beneficiari ai imobilelor BTT nu și-au plătit chiria cu lunile, dar conducerea companiei nu a aplicat niciun fel de penalități. Practic, spațiile statului au fost ocupate gratuit.
-
Softuri-fantomă: un program informatic achiziționat cu 34.000 de lei a dispărut fără urmă, iar alte două softuri cumpărate cu 230.000 de lei fie au funcționat câteva luni, fie nu au fost folosite deloc.
-
Facturi neîncasate: creanțe de zeci de mii de lei au fost lăsate să se piardă, fără ca BTT să facă demersuri pentru recuperarea sumelor.
-
Închirieri dubioase: în acte, chiriile erau majorate, dar în realitate se încasa tot chiria veche, mai mică. Diferențele nu erau explicate și nici urmărite.
-
Patrimoniu pierdut: active vândute în baza unor contracte de asociere ulterior anulate de instanța penală nu au mai fost recuperate. „Entitatea nu a întreprins demersurile legale necesare pentru reîntregirea patrimoniului”, notează Curtea de Conturi.
-
Exploatare ilegală: active ale BTT erau folosite de terți fără contracte și fără ca statul să obțină vreun beneficiu.
Concluzia auditorilor este devastatoare: BTT nu avea o evidență clară și corectă a propriului patrimoniu, ceea ce a permis deturnarea și exploatarea lui de către persoane private.
Biroul de Turism pentru Tineret, înființat inițial pentru a sprijini taberele și activitățile pentru tineri, a devenit treptat o companie de stat parazitată politic. Patrimoniul său imens – hoteluri, terenuri și tabere în toată țara – a fost concesionat sau închiriat în condiții dubioase.
Multe dintre contractele de asociere în participațiune, prin care activele BTT au fost exploatate de privați, au fost anulate de instanțe penale, fiind considerate ilegale. Cu toate acestea, conducerea BTT nu a făcut nimic pentru a reintra în posesia bunurilor.
În loc să fie un motor al turismului pentru tineret, BTT a ajuns să fie un vehicul financiar pentru sinecuri, chirii subevaluate și contracte cu dedicație.
Gravitatea situației a determinat Curtea de Conturi să transmită constatările sale către Ministerul Public, cerând procurorilor să investigheze faptele de natură penală.
„Au fost identificate nereguli cu impact deosebit de important asupra activității BTT, fiind necesară sesizarea organelor de urmărire penală pentru verificarea existenței unor fapte de natură infracțională”, se arată în raport.
Astfel, dosarul „BTT” devine oficial un nou caz de corupție și deturnare de patrimoniu public în care sunt implicate instituții controlate politic.
Pentru PSD, cazul BTT reprezintă o nouă lovitură de imagine. Partidul, deja asociat cu numeroase scandaluri de corupție, se confruntă cu acuzații directe că a transformat instituția într-un fief al clientelei de partid.
Faptul că finul Sorinei Docuz – apropiată de Marcel Ciolacu – a fost numit director al BTT chiar în perioada jafului nu face decât să întărească percepția publică despre rețeaua de nepotism și protecție politică care domină compania.
Deși PSD a încercat să minimalizeze subiectul, trecerea BTT de la Ministerul Familiei la Ministerul Muncii în 2023 a fost interpretată ca o încercare de a muta responsabilitatea.
Dincolo de implicațiile politice, dezastrul de la BTT are consecințe directe asupra societății:
-
taberele pentru elevi și studenți sunt tot mai puține și în condiții mizere, pentru că patrimoniul este devalizat,
-
turismul pentru tineret – scopul pentru care a fost creat BTT – a fost complet abandonat,
-
statul pierde venituri uriașe din chirii, facturi și exploatarea ilegală a activelor.
Patrimoniul BTT, care ar fi trebuit să servească generațiilor de tineri, este acum capturat de afaceriști protejați politic, în timp ce bugetul public suportă pierderile.
Raportul Curții de Conturi confirmă ceea ce mulți bănuiau: BTT a fost jefuit sistematic, iar instituția a funcționat ca o „pușculiță” pentru PSD și rețeaua sa de interese.
Procurorii urmează să decidă dacă vor deschide un dosar penal, însă dimensiunea neregulilor indică un pattern de corupție structurală, nu doar simple greșeli administrative.
În timp ce guvernul cere austeritate și taxează populația, resursele statului continuă să fie drenate prin sinecuri, contracte dubioase și protecție politică.
Cazul BTT arată, încă o dată, cum instituțiile create pentru binele public devin, în mâna partidelor, instrumente de jaf și îmbogățire personală.
