Subiectul pensiilor speciale revine în atenția publicului odată cu pensionarea lui Marian Enache, fost președinte al Curții Constituționale a României (CCR). Potrivit estimărilor, acesta va încasa lunar peste 20.500 de euro din trei surse: pensia specială de fost președinte CCR, indemnizația de fost deputat și pensia de avocat.
Cazul său a reaprins dezbaterea privind inechitățile din sistemul de pensii și presiunea pe bugetul public, în condițiile în care Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a adoptat recent un proiect de reformă ce limitează aceste beneficii.
Diferențele dintre pensiile speciale și cele contributive sunt uriașe:
-
În județul Iași, potrivit Ziarului de Iași, cei 303 magistrați pot încasa anual aproximativ 18,2 milioane de euro.
-
La nivel național, pensiile magistraților ajung la peste 336 de milioane de euro pe an.
-
Cea mai mare pensie specială din Iași se apropie de 10.000 de euro brut lunar, în timp ce pensia medie în județ este de 530 de euro.
-
Prin comparație, un pensionar obișnuit ar trebui să trăiască aproape trei ani pentru a acumula venitul lunar al unui magistrat.
De asemenea, cel mai mare venit obținut pe baza contributivității, după aproape 50 de ani de muncă, nu depășește 6.100 de euro net lunar – semnificativ mai mic decât sumele acordate beneficiarilor pensiilor speciale.
Guvernul a anunțat un proiect de reformă a pensiilor speciale, care prevede:
-
Creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani;
-
Vechime totală de 35 de ani, dintre care 25 în magistratură;
-
Limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu net;
-
Penalizare de 2% pe an pentru pensionarea anticipată.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat:
„Până acum, era o anormalitate: pensia în magistratură era cât ultimul salariu, ceea ce nu se întâmplă nicăieri. Propunerea pe care o facem este ca valoarea pensiei să nu depășească 70% din ultimul salariu.”
Totuși, judecătorii CCR, precum Marian Enache, nu sunt vizați de aceste modificări, fiind reglementați printr-o altă lege.
Reforma guvernului a stârnit nemulțumirea magistraților, care au declanșat proteste în toată țara.
Instanțele și parchetele, cu excepția cauzelor urgente (arestări, ordine de restricție, amenzi), și-au suspendat activitatea. Magistrații consideră proiectul un „atac la statutul lor” și cer retragerea lui.
Situația tensionată este complicată și de cerințele Bruxelles-ului: România trebuie să adopte o lege clară și definitivă până la 28 noiembrie 2025, care să nu mai poată fi atacată la CCR.
Ministrul Dragoș Pîslaru a avertizat:
„La 28 noiembrie trebuie să arătăm că avem o lege neatacabilă și că nu mai asistăm la noi amânări și întoarceri prin CCR.”
Pe lângă fostul președinte al CCR, Marian Enache, alte nume sonore din justiție și politică beneficiază de pensii speciale uriașe:
-
Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași;
-
Mona Pivniceru, fost judecător CCR și fost ministru al Justiției.
În județul Iași, 379 de persoane primesc pensii de serviciu, printre care magistrați, aviatori, auditori ai Curții de Conturi, foști parlamentari și diplomați. Numărul lor este în creștere față de începutul anului.
La nivel național, 336 de milioane de euro pe an merg către pensiile magistraților. Această sumă este comparabilă cu finanțarea unei porțiuni de autostradă sau a unor spitale regionale – investiții mult așteptate de populație.
Prin comparație, în iulie 2025, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a plătit 12,9 miliarde de lei către 4,5 milioane de pensionari, pensia medie fiind de doar 560 de euro lunar.
Astfel, discrepanța dintre pensiile „de rând” și cele speciale devine o problemă nu doar morală, ci și financiară, mai ales într-un context de deficit bugetar.
Uniunea Europeană a inclus reforma pensiilor speciale printre condițiile pentru accesarea fondurilor din PNRR.
Fără o lege clară și definitivă, România riscă blocarea tranșelor de miliarde de euro destinate investițiilor.
În acest context, cazul Marian Enache devine simbolic: un exemplu al privilegiilor pe care Bruxelles-ul cere să fie reduse, dar care, în practică, rămân protejate de legislații paralele.
Guvernul trebuie să găsească un echilibru dificil:
-
Pe de o parte, să respecte angajamentele europene și să limiteze pensiile speciale;
-
Pe de altă parte, să evite un conflict deschis cu magistrații, care au puterea de a bloca sistemul judiciar prin proteste.
Totodată, opinia publică, tot mai revoltată de diferențele uriașe dintre pensii, exercită presiune asupra clasei politice pentru a aduce echitate în sistemul de pensii.
Pensionarea fostului președinte al CCR, cu o pensie de peste 20.000 de euro lunar, evidențiază tensiunile uriașe dintre privilegii și realitatea socială a milioanelor de pensionari români.
Reforma propusă de guvernul Bolojan poate fi o șansă de a corecta inechitățile, dar succesul ei depinde de voința politică, de dialogul cu magistrații și de presiunea europeană.
În final, rămâne întrebarea: va reuși România să depășească rezistența sistemului și să ofere un cadru de pensii sustenabil și echitabil pentru toți cetățenii?
