Pădurea Băneasa, considerată unul dintre „plămânii verzi” ai Capitalei, se află din nou în centrul unei controverse aprinse. Deși drumul forestier care străbate pădurea este oficial închis traficului auto, tot mai mulți locuitori din cartierul Greenfield îl folosesc deja cu mașinile personale, ignorând barierele instalate și regulile legale.
Imagini surprinse marți dimineață, 2 septembrie, arată zeci de autoturisme circulând nestingherite pe traseul forestier. Fenomenul a stârnit indignarea activiștilor de mediu și a autorităților, dar și presiuni politice pentru ca drumul să fie redeschis oficial.
Ciprian Gal și Cristian Neagoe, doi activiști de mediu, au documentat situația și au transmis imaginile redacției Buletin de București.
Cristian Neagoe a povestit:
„Am ajuns pe la ora 9.00 și am văzut zeci de mașini trecând nonșalant prin pădure, ridicând praful de abia puteai să mai respiri, printre oameni care făceau jogging și se plimbau pe biciclete. Dacă ajungeam mai devreme, filmam coloane de mașini bară la bară, cu motorul pornit, în mijlocul pădurii.”
Potrivit acestuia, bariera amplasată la intrarea dinspre Aleea Teișani (zona Consolight) nu reprezintă un obstacol real. Mai mulți șoferi o ridică fără probleme și continuă drumul forestier, deși varianta legală – șoseaua de centură – este complet liberă.
Activistul Cristian Neagoe avertizează că tolerarea acestor practici creează un precedent periculos:
„Un drum forestier deschis ilegal astăzi devine mâine un drum oficializat. Dacă închidem ochii, vom da naștere unui precedent în inima verde a Bucureștiului, care va afecta nu doar Pădurea Băneasa, ci și pădurile periurbane din întreaga țară. În final, nu va mai fi pădure, ci doar scurtături asfaltate.”
Situația a atras și reacția fostului ministru al Mediului, Mircea Fechet, care a criticat dur fenomenul:
„Primesc deja zeci de mesaje prin care mi se transmite că, pentru unii privilegiați, bariera se ridică la anumite ore. Contractul dintre Direcția Silvică Ilfov și dezvoltatorul imobiliar trebuie reziliat. Când cash-ul ajunge să dicteze politica de mediu, nu mai vorbim de administrație, ci de complicitate.”
Fechet a acuzat că presiunile pentru deschiderea drumului forestier nu au legătură cu mobilitatea locuitorilor, ci cu interesele financiare ale dezvoltatorilor care au construit în zonă.
Actuala ministră a Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va începe demersurile pentru ca întreaga Pădure Băneasa să fie declarată arie naturală protejată.
„De ani de zile se discută despre protejarea Pădurii Băneasa pentru a nu ne trezi cu blocuri sau drumuri asfaltate prin ea. Este o comoară națională și o moștenire pe care trebuie să o lăsăm generațiilor viitoare. Voi iniția procedurile pentru a o include integral în regimul de protecție.”
Declarația vine după ce peste 40 de organizații civice și de mediu au trimis o scrisoare publică prin care solicitau includerea pădurii în regimul de arie naturală protejată.
În replică, Federația Greenfield – care reprezintă locuitorii cartierului – a transmis o scrisoare deschisă ministrei Mediului, susținând că nevoile comunității nu sunt respectate.
Aceștia cer ca drumul forestier să fie deschis legal pentru accesul auto, acuzând Consiliul General al Municipiului București că a adoptat hotărâri fără dezbatere și fără consultare publică.
Reprezentanții federației spun că locuitorii din Greenfield sunt „captivi” și că lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate generează ambuteiaje și disconfort.
Problema drumului forestier din Pădurea Băneasa reflectă tensiunile mai largi dintre:
-
Interesele imobiliare, care au transformat cartierul Greenfield într-un pol rezidențial fără infrastructură adecvată;
-
Nevoile locuitorilor, care cer drumuri rapide spre oraș;
-
Obligațiile de mediu, care impun protejarea ultimelor zone verzi periurbane ale Bucureștiului.
Specialiștii atrag atenția că dezvoltatorul imobiliar trebuia, încă din faza inițială a proiectului, să asigure căile de acces asumate prin documentațiile urbanistice. Lipsa acestora a împins comunitatea într-un conflict direct cu normele de mediu.
Circulația mașinilor prin pădure are consecințe majore:
-
Poluarea aerului și fonică într-o zonă care ar trebui să fie destinată relaxării;
-
Distrugerea solului și a vegetației din cauza presiunii exercitate de traficul auto;
-
Periclitarea faunei locale, inclusiv a păsărilor și micilor mamifere;
-
Risc de incendii forestiere, din cauza scânteilor sau a țigărilor aruncate.
Pe termen lung, legalizarea drumului ar însemna transformarea pădurii într-un coridor rutier, pierzându-se rolul său ecologic.
Buletin de București a solicitat puncte de vedere oficiale de la Romsilva și Ministerul Mediului. Răspunsurile vor fi publicate imediat ce vor fi disponibile.
Între timp, presiunea publică crește: de o parte, locuitorii din Greenfield cer un drum de acces; de cealaltă parte, societatea civilă și autoritățile de mediu avertizează că Bucureștiul riscă să piardă una dintre ultimele sale zone verzi.
Cazul drumului forestier din Pădurea Băneasa depășește simpla dispută locală dintre o comunitate rezidențială și autorități. El devine un test național pentru capacitatea României de a proteja mediul în fața presiunilor imobiliare și a intereselor private.
Într-un oraș sufocat de poluare și lipsă de spații verzi, fiecare hectar de pădure contează. Iar dacă „super-locuitorii” pot trece nestingheriți prin bariera din Băneasa, ce garanții mai există că alte păduri periurbane nu vor deveni, rând pe rând, simple scurtături spre profit?
