Declarațiile premierului Ilie Bolojan despre Hidroelectrica au stârnit un val de reacții în sectorul energetic, după ce acesta a acuzat compania de stat că reprezintă „un exemplu de cum să-ți bați joc de banul public” prin lipsa investițiilor strategice. În centrul criticilor se află modul în care profitul generat de companie nu a fost reinvestit în infrastructură energetică modernă, în special în capacități de stocare a energiei, ceea ce ar fi putut reduce semnificativ prețurile pentru consumatori.
Într-o intervenție publică, premierul a evidențiat dezechilibrele majore din piața de energie din România, unde prețul energiei variază puternic în funcție de intervalul orar. Potrivit acestuia, în timpul zilei, în special între orele 12:00 și 16:00, prețul energiei scade aproape de zero, în timp ce seara, în intervalul de vârf 20:00–22:00, acesta ajunge la 700-800 lei/MWh.
Această volatilitate este explicată prin lipsa unor sisteme eficiente de stocare a energiei, care ar permite utilizarea surplusului produs în timpul zilei. Premierul susține că Hidroelectrica ar fi putut implementa soluții de stocare, precum baterii instalate în proximitatea barajelor, însă aceste investiții nu au fost realizate.
„Dacă în ultimii ani s-ar fi montat sisteme de stocare lângă baraje, energia produsă la prânz ar fi putut fi utilizată seara, ceea ce ar fi dus la prețuri mai mici cu 20-30% pentru consumatori”, a explicat Ilie Bolojan. În schimb, spune acesta, compania a preferat să genereze profituri rapide și să acorde bonusuri consistente conducerii.
Un alt punct critic adus în discuție de premier este legat de remunerația managementului Hidroelectrica. Bolojan a afirmat că directorii companiei au beneficiat de bonusuri de performanță de până la 150.000 – 180.000 de euro anual, pe lângă salariile deja ridicate. Aceste bonusuri ar fi fost acordate în contextul unor profituri generate în mare parte de condițiile naturale – producția hidroenergetică bazată pe resursa de apă – și nu neapărat de performanțe manageriale excepționale.
Declarațiile vin într-un moment sensibil pentru sectorul energetic din România, marcat de presiuni privind prețurile la energie, investițiile în infrastructură și reformele necesare pentru integrarea noilor capacități de producție, în special din surse regenerabile.
Premierul a mai subliniat că una dintre marile probleme ale sistemului energetic este blocarea accesului la rețea pentru investitori serioși, prin acordarea de avize tehnice de racordare (ATR-uri) unor companii care nu dezvoltă efectiv proiectele. Aceste firme, spune Bolojan, obțin autorizații pentru proiecte „pe hârtie”, fără capacitatea sau intenția reală de a le implementa, blocând astfel rețeaua electrică.
„S-au emis avize către companii fără angajați, fără activitate, care nu evoluează cu proiectele și ajung să le scoată la vânzare. Am ajuns în situația în care proiecte energetice sunt vândute pe platforme precum OLX”, a declarat premierul.
Această situație afectează dezvoltarea sectorului energetic și contribuie indirect la menținerea unor prețuri ridicate pentru consumatori. Lipsa investițiilor în rețea și în capacități de stocare limitează flexibilitatea sistemului și capacitatea acestuia de a integra eficient energia produsă din surse regenerabile.
În contextul acestor probleme, Ilie Bolojan a subliniat că Guvernul încearcă să corecteze disfuncționalitățile existente și să impună reguli mai stricte privind acordarea avizelor de racordare. Totodată, acesta a menționat că reformele din domeniul energetic au generat rezistență puternică, având în vedere interesele financiare majore implicate.
„Sunt foarte mulți bani în acest domeniu, iar orice încercare de reformă deranjează. Vorbim de interese transpolitice și transinstituționale”, a afirmat premierul.
Declarațiile lui Bolojan vin și în contextul unor dezbateri mai ample privind viitorul companiilor de stat din energie, inclusiv Hidroelectrica și Romgaz. Recent, în spațiul public a apărut o propunere privind listarea suplimentară a unor pachete de acțiuni ale acestor companii pe piața de capital, ca măsură de creștere a transparenței și eficienței.
Această idee a fost criticată de reprezentanți ai PSD, care au susținut necesitatea menținerii controlului statului asupra companiilor strategice. Subiectul a devenit inclusiv un argument politic în contextul discuțiilor privind o eventuală moțiune de cenzură.
În același timp, analiza situației Hidroelectrica ridică întrebări mai largi despre modelul de funcționare al companiilor de stat din România. Deși compania este una dintre cele mai profitabile din sectorul energetic, lipsa investițiilor în tehnologii moderne și infrastructură poate limita dezvoltarea pe termen lung.
Specialiștii din domeniu atrag atenția că tranziția energetică și integrarea surselor regenerabile necesită investiții masive în rețele inteligente, sisteme de stocare și flexibilitate operațională. Fără aceste investiții, România riscă să rămână în urmă în procesul de modernizare a sistemului energetic.
Criticile premierului Ilie Bolojan evidențiază astfel o problemă structurală: profitabilitatea pe termen scurt nu poate substitui investițiile strategice necesare pentru stabilitatea și competitivitatea sistemului energetic. În lipsa acestora, consumatorii vor continua să suporte costurile dezechilibrelor din piață.
Cazul Hidroelectrica devine un exemplu relevant pentru modul în care managementul companiilor de stat influențează direct economia și viața cetățenilor. Dezbaterea privind investițiile, bonusurile și eficiența administrării resurselor publice rămâne deschisă, iar deciziile luate în perioada următoare vor avea un impact semnificativ asupra prețului energiei și asupra viitorului sectorului energetic din România.
