Un raport al Curții de Conturi privind activitatea Ministerului Energiei scoate la iveală nereguli majore în administrarea patrimoniului public și în gestionarea fondurilor alocate companiilor din sectorul energetic. Documentul, publicat la finalul lunii aprilie 2026, arată că în anul 2024 Ministerul Energiei a subevaluat active financiare de peste 2,4 miliarde de lei, a înregistrat eronat cheltuieli de sute de milioane de lei și nu a urmărit corespunzător utilizarea unor sume importante transferate către companii de stat.
Cea mai importantă abatere semnalată de auditorii Curții de Conturi vizează valoarea acțiunilor deținute de statul român la Romgaz. Potrivit raportului, Ministerul Energiei a trecut în contabilitate aceste active la aproximativ 269 de milioane de lei, deși valoarea reală era de circa 2,69 miliarde de lei. Diferența indicată de Curtea de Conturi este de 2.428.407.000 de lei, sumă care arată o subevaluare masivă a participației statului la una dintre cele mai importante companii energetice din România.
Raportul vizează anul 2024, perioadă în care Ministerul Energiei era condus de Sebastian Burduja, în Guvernul Ciolacu. Auditorii au identificat o serie de probleme contabile și administrative care, cumulate, conturează o imagine îngrijorătoare privind modul în care au fost reflectate în evidențele ministerului activele, cheltuielile, avansurile și transferurile către companiile din energie.
Pe lângă subevaluarea acțiunilor Romgaz, Curtea de Conturi arată că activele fixe necorporale au fost subevaluate cu aproximativ 108 milioane de lei. Motivul este că lucrările de cercetare-dezvoltare finalizate și recepționate la finalul anului 2024 nu au fost înregistrate în contabilitate. Această omisiune afectează imaginea fidelă a situației financiare a ministerului și ridică semne de întrebare privind controlul intern.
În același timp, clădirile și echipamentele au fost supraevaluate cu peste jumătate de miliard de lei. Potrivit raportului, aceste erori s-au perpetuat pe parcursul mai multor ani și au legătură cu active preluate de la Complexul Energetic Hunedoara. Practic, Ministerul Energiei a ajuns să raporteze valori care nu reflectau situația reală a patrimoniului gestionat.
O altă categorie de probleme vizează cheltuielile înregistrate greșit. Curtea de Conturi arată că unele avansuri plătite în cadrul schemei de plafonare a energiei au fost trecute drept cheltuieli, ceea ce a dus la o supraevaluare de aproximativ 116 milioane de lei. În mod similar, o prefinanțare acordată către Transgaz, în valoare de aproximativ 127 de milioane de lei, a fost înregistrată direct ca o cheltuială, deși tratamentul contabil ar fi trebuit să fie diferit.
Raportul mai arată că în 2024 Ministerul Energiei a înregistrat ca cheltuială suma de 102 milioane de lei, reprezentând un avans acordat către Complexul Energetic Valea Jiului pentru lucrări de închidere și securizare a minelor. Problema este că justificarea folosirii banilor a fost transmisă abia în anul 2025, ceea ce înseamnă că înregistrarea cheltuielii în anul anterior nu era susținută corespunzător la momentul raportării.
De asemenea, au fost identificate cheltuieli înregistrate eronat de 117 milioane de lei, deși acestea reprezentau, în realitate, avansuri pentru dezvoltarea a două proiecte de producere a energiei finanțate prin fonduri nerambursabile. Aceste situații arată o confuzie între avansuri, cheltuieli efective și transferuri, cu impact asupra corectitudinii situațiilor financiare.
Cele mai sensibile constatări privesc însă Complexul Energetic Valea Jiului, unde Curtea de Conturi a identificat mai multe plăți problematice făcute din fondurile alocate ca ajutor de stat pentru închiderea în siguranță a minelor de huilă. Auditorii au semnalat sume solicitate pentru provizioane de concedii, adaosuri la pensionare, prime, ajutoare pentru încălzire și sporuri de conducere.
Printre exemplele menționate se află suma de 468.568 de lei pentru provizioane privind concediile de odihnă, deși acestea nu reprezintă plăți efective. O altă sumă, de peste 2,6 milioane de lei, a fost solicitată pentru adaosuri acordate cu ocazia pensionării. Curtea de Conturi arată că o parte importantă din acești bani a fost plătită unor persoane care dobândiseră deja calitatea de pensionar înainte de angajarea la Complexul Energetic Valea Jiului.
Raportul menționează și prime acordate în cuantum mai mare decât cel aprobat prin memorandum. Este vorba despre prime de 32.500 de lei de persoană, acordate unui număr de 26 de salariați în lunile noiembrie și decembrie 2024, deși limita aprobată era de 26.000 de lei.
Tot la Complexul Energetic Valea Jiului a fost identificată suma de 348.950 de lei pentru ajutor de încălzire acordat la o valoare mai mare decât cea prevăzută în memorandum. În plus, auditorii au semnalat plata a peste 1,25 milioane de lei pentru sporuri de conducere sau coordonare, deși operatorul economic înregistra pierderi și avea obligația de a menține drepturile salariale aflate în plată la 31 decembrie 2023, nu de a introduce sau majora astfel de beneficii.
Raportul mai arată că unele active ale statului, evaluate la aproximativ 35 de milioane de lei, au fost găsite degradate și propuse pentru casare, deși la momentul preluării, în 2023, fuseseră declarate funcționale și în stare bună. Această situație ridică întrebări privind modul în care s-a făcut preluarea activelor și verificarea stării lor reale.
O problemă de amploare este legată de includerea în situațiile financiare ale Ministerului Energiei a unor active ale statului în valoare de aproximativ 3,94 miliarde de lei, utilizate de mai multe companii energetice, dar nepreluate legal. Mai grav, o parte dintre aceste active erau înregistrate și la Ministerul Economiei, ceea ce a dus la o dublă evidență contabilă.
Curtea de Conturi a constatat și că Ministerul Energiei nu a urmărit corect utilizarea sumei de 32 de milioane de lei alocate pentru despăgubiri în urma exproprierilor. Banii fuseseră transferați încă din 2015 către Complexul Energetic Oltenia, dar nu au ajuns la proprietarii îndreptățiți, rămânând neutilizați.
Raportul mai semnalează plăți discutabile pentru servicii externe. Ministerul Energiei a plătit 321.000 de lei pentru servicii de audit tehnic și financiar care nu și-au atins scopul, iar auditorii au identificat inclusiv probleme privind calificarea echipei de audit. De asemenea, ministerul a contractat consultanță juridică de 99.000 de lei pentru modificări la documentele de guvernanță ale OMV Petrom, deși dispunea de personal specializat.
În ansamblu, raportul Curții de Conturi privind Ministerul Energiei indică probleme serioase de contabilitate, control intern, administrare a activelor statului și monitorizare a fondurilor publice. Constatarea unor erori de miliarde de lei într-un sector strategic precum energia arată nevoia urgentă de transparență, responsabilitate și verificări aprofundate.
