Un nume controversat din dosarul Hexi Pharma revine în prim-planul justiției din România. Miron Victor Panaitescu, cunoscut ca fiind unul dintre apropiații fostului patron Hexi Pharma, este din nou trimis în judecată în două dosare distincte, care vizează infracțiuni de fraudă cu fonduri europene, înșelăciune, fals în înscrisuri și uz de fals. Cazul readuce în discuție atât vulnerabilitățile sistemului de finanțare publică, cât și istoricul penal complex al inculpatului.
Primul dosar, instrumentat de Parchetul European România, vizează acuzații de fraudă cu fonduri europene. Potrivit informațiilor oficiale, în decembrie 2025, Miron Panaitescu a fost trimis în judecată pentru utilizarea de documente false sau inexacte în vederea obținerii unor finanțări nerambursabile. Ancheta arată că, în perioada martie-aprilie 2021, acesta ar fi depus mai multe documente fictive în cadrul programului „Microgranturi 2020”. Este vorba despre facturi fiscale și contracte comerciale care ar fi atestat cheltuieli inexistente sau incorect raportate. Prin aceste demersuri, Panaitescu ar fi obținut aproximativ 20.000 de euro din fonduri europene.
Instituția prejudiciată, respectiv Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, s-a constituit parte civilă în proces, solicitând recuperarea integrală a sumei. Dosarul se află în prezent în faza de Cameră Preliminară la Tribunalul București, unde urmează să se decidă dacă procesul va începe pe fond. Pe lângă acuzațiile privind fondurile europene, Miron Panaitescu este inculpat într-un alt dosar penal aflat pe rolul Judecătoriei Ploiești. În acest caz, procurorii îl acuză de înșelăciune în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și fals în declarații.
Potrivit rechizitoriului, în perioada aprilie-mai 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, Panaitescu ar fi sprijinit alte persoane să obțină ilegal indemnizații de sprijin de la stat. Acesta ar fi întocmit documente falsificate pentru a facilita accesarea acestor fonduri, destinate persoanelor afectate de restricțiile impuse în perioada stării de urgență. O parte dintre cereri au fost aprobate și plătite de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Prahova, generând un prejudiciu de peste 31.000 de lei. Alte solicitări au fost blocate în urma verificărilor, evitându-se astfel plăți suplimentare de peste 34.000 de lei. Dosarul se află în prezent în faza de judecată pe fond, iar inculpatul susține că își va demonstra nevinovăția în instanță.
Miron Panaitescu nu este la primul contact cu sistemul judiciar. În 2018, acesta a fost trimis în judecată în celebrul dosar Hexi Pharma, unul dintre cele mai mediatizate scandaluri din România post-Colectiv. Procurorii DNA l-au acuzat atunci de complicitate la spălarea banilor. Conform anchetei, în perioada 2013–2015, Panaitescu ar fi contribuit la disimularea unor sume importante de bani provenite din activități ilegale, prin intermediul unor contracte fictive încheiate între firmele sale și companii offshore. Sumele implicate depășeau 2 milioane de euro și aproape 10 milioane de lei. Deși pe fond a fost condamnat la peste 5 ani de închisoare, în 2025 instanța a constatat intervenirea prescripției, ceea ce a dus la încetarea procesului penal și achitarea sa din punct de vedere juridic.
Problemele cu legea ale lui Panaitescu nu se limitează la dosarele recente. În trecut, acesta a fost condamnat definitiv la 11 ani de închisoare pentru complicitate la furt calificat, într-un caz din 1999 care a implicat acțiuni bursiere în valoare de aproximativ 100 de miliarde de lei vechi. Eliberat condiționat în 2007, Panaitescu a revenit ulterior în detenție, după ce a primit o nouă condamnare de 2 ani și 9 luni pentru ucidere din culpă. Acest trecut penal ridică semne de întrebare serioase privind reintegrarea sa în mediul de afaceri și implicarea în proiecte finanțate din bani publici.
În spațiul public, Miron Panaitescu a fost adesea descris drept „creierul” sau „mâna dreaptă” a fostului patron Hexi Pharma, Dan Condrea. Cei doi ar fi fost colegi de facultate și ar fi colaborat în mai multe proiecte.Recent, numele său a apărut și într-o altă investigație jurnalistică, care viza o schemă de închirieri imobiliare în care studenți ar fi fost înșelați prin listarea unor apartamente pe platforme online. Potrivit informațiilor apărute, o parte din fondurile obținute ar fi ajuns la o firmă fondată de Panaitescu. Acesta a respins etichetele atribuite de presă, susținând că sunt exagerări menite să atragă atenția publicului.
Conform datelor recente din Registrul Comerțului, Miron Panaitescu ar avea domiciliul în Ruse, Bulgaria. Această informație ridică întrebări privind eventualele implicații juridice și posibilitatea de a se sustrage de la procedurile judiciare din România. Cu toate acestea, inculpatul a declarat public că va coopera cu autoritățile și că își va susține nevinovăția în instanță. Cazul Panaitescu scoate în evidență vulnerabilități importante în sistemele de acordare a fondurilor europene și a ajutoarelor de stat. Utilizarea de documente false, lipsa unor verificări riguroase și posibilitatea de a accesa finanțări fără controale eficiente sunt probleme semnalate frecvent de experți. Autoritățile europene și naționale încearcă să combată aceste practici prin intensificarea controalelor și prin digitalizarea proceselor de verificare. Totuși, cazuri precum cel de față arată că există încă lacune care pot fi exploatate.
