Eximbank, banca aflată sub controlul Ministerului Finanțelor, a devenit un pericol pentru stabilitatea bugetară a României. Surse guvernamentale confirmă pentru Economedia că instituția bancară de stat are în bilanț credite neperformante de miliarde de lei, acordate unor companii mari, dar incapabile să le mai returneze.
Cele mai mari pierderi provin din finanțările oferite către Grup Servicii Petroliere (GSP), controlat de Gabriel Comănescu, combinatul Liberty Galați, deținut de Sanjeev Gupta, și Electrocentrale Craiova, companie de stat aflată sub tutela Ministerului Energiei.
Guvernul condus de Ilie Bolojan caută în prezent soluții contabile și legale pentru ca aceste pierderi să nu fie incluse în deficitul bugetar din 2025–2026, o mișcare esențială pentru evitarea procedurii de deficit excesiv impuse de Comisia Europeană.
Cazul Eximbank a ajuns deja pe masa Corpul de Control al premierului și a Ministerului Finanțelor, după cum au anunțat public Ilie Bolojan și ministrul Alexandru Nazare.
Potrivit surselor guvernamentale, lui Traian Halalai, președintele Eximbank, i s-a cerut să demisioneze, însă acesta a refuzat.
Halalai este unul dintre cei mai bine plătiți șefi de instituții publice din România: potrivit ultimei declarații de avere, a încasat în 2024 1,68 milioane de lei, în creștere față de anul anterior.
Eximbank a refuzat să comenteze situația și să răspundă întrebărilor adresate de Economedia și G4Media.
Toate aceste finanțări au fost acordate cu aprobarea statului român, prin intermediul Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) — un organism aflat în subordinea Ministerului Finanțelor.
CIFGA decide ce companii pot primi finanțări cu garanția statului, ceea ce înseamnă că, în caz de neplată, pierderile sunt acoperite din bugetul public.
După restructurarea acestui organism, anunțată de ministrul Nazare în 2024, anchetele interne scot la iveală o rețea complexă de decizii politice, presiuni economice și creditări riscante care au dus banca de stat în pragul colapsului.
Cea mai mare gaură din portofoliul Eximbank o reprezintă creditele acordate combinatului Liberty Galați, deținut de magnatul britanic de origine indiană Sanjeev Gupta.
-
În decembrie 2023, combinatul a primit 708 milioane de lei, credit de capital de lucru cu dobândă subvenționată, acordat printr-o schemă de ajutor de stat destinată companiilor afectate de războiul din Ucraina.
-
În decembrie 2024, un nou credit, de 750 de milioane de lei, a fost oferit subsidiarei Liberty Tubular Products Galați, după cum a relatat Europa Liberă.
Astăzi, Liberty Galați se află în concordat preventiv – o formă de protecție judiciară pentru evitarea insolvenței. Conform surselor Economedia, șansele ca Eximbank să-și recupereze banii sunt aproape nule.
Guvernul analizează o soluție controversată: omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, „regele asfaltului”, ar fi interesat să preia combinatul, cu condiția ca statul să-i cesioneze creanțele de sute de milioane de euro pe care le are de recuperat.
Premierul Ilie Bolojan a confirmat că Corpul de Control investighează aceste finanțări, suspectate de favoritism și lipsă de garanții solide.
O altă problemă majoră o reprezintă Electrocentrale Craiova SA, compania care furnizează energie termică orașului Craiova și abur tehnologic platformei industriale Ford Otosan.
În 2024, Eximbank a acordat companiei un credit de 350 de milioane de lei pentru a evita falimentul.
În prezent, firma are pierderi uriașe, iar Ministerul Energiei a cerut în septembrie alte 350 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru a susține activitatea în sezonul rece.
Practic, statul plătește de două ori: o dată prin Eximbank și a doua oară direct de la buget.
Cea mai controversată relație de creditare a Eximbank este cea cu Grup Servicii Petroliere (GSP), deținut de omul de afaceri Gabriel Comănescu, un personaj influent în zona energetică și de offshore.
În septembrie 2025, GSP Offshore, compania fanion a grupului, a intrat definitiv în insolvență, la cererea angajaților care nu-și primiseră salariile. Eximbank a încercat să intervină în proces ca parte creditoare, dar Curtea de Apel Constanța i-a respins solicitarea, invocând lipsa calității procesuale.
Potrivit unei anchete RISE Project, Comănescu a beneficiat în ultimii ani de credite și garanții de stat în valoare de peste 800 de milioane de lei.
În 2021, grupul său datora deja 450 de milioane de lei către Eximbank, plus restanțe fiscale de aproape 300 de milioane de lei la ANAF.
Un credit din 2021, de peste 46 de milioane de euro, fusese acordat ca „ajutor de stat COVID-19”. Între timp, firmele lui Comănescu au acumulat noi datorii, iar imperiul său petrolier s-a prăbușit în insolvență, lăsând Eximbank cu pierderi masive.
Printre clienții problematici ai băncii se numără și compania AEM SA Timișoara, producătorul tradițional de contoare electrice și de gaze.
Firma a primit un credit de peste 100 de milioane de lei, dar planul său de reorganizare a fost respins de creditori în 2024, ceea ce a dus la cererea de faliment depusă de administratorii judiciari.
În ciuda presiunilor guvernamentale, Traian Halalai refuză să demisioneze.
Acesta conduce Eximbank din 2012 (cu o scurtă întrerupere) și a fost arhitectul fuziunii cu Banca Românească, finalizată în 2022, când instituția a devenit Exim Banca Românească.
Pe lângă salariul anual de 1,426 milioane de lei, Halalai a mai încasat 257.000 de lei din calitatea de membru al CIFGA, comitetul care aprobă exact garanțiile și creditele acum neperformante.
Surse guvernamentale declară pentru G4Media că premierul Bolojan a cerut deja înlocuirea întregii conduceri a băncii, dar procesul este complicat de prevederile din statutul Eximbank, care prevăd mandate fixe și aprobări BNR pentru schimbări de management.
Problema majoră pentru guvern nu este doar pierderea efectivă a banilor, ci modul în care acestea trebuie contabilizate.
Potrivit normelor europene, creditele neperformante garantate de stat pot fi incluse în deficitul bugetar, crescând astfel artificial datoria României.
Cu alte cuvinte, dacă Eximbank nu-și recuperează sumele de la Liberty, GSP sau Electrocentrale Craiova, miliardele pierdute vor fi acoperite din taxele contribuabililor.
Eximbank a fost creată pentru a sprijini exporturile românești și pentru a oferi garanții companiilor private implicate în comerț internațional.
Însă, în ultimii ani, banca a fost folosită tot mai des pentru a salva companii cu influență politică, transformându-se într-un vehicul de creditare riscant.
„Eximbank este un exemplu de cum o instituție financiară de stat devine un instrument de protecție pentru grupuri de interese, nu pentru economie”, afirmă un expert bancar citat de Economedia.
Economiștii avertizează că, fără o reformă rapidă și o administrare profesionistă, Eximbank riscă să repete scenariul CEC Bank din anii 2000, când pierderile masive au fost acoperite de stat.
În timp ce Guvernul impune tăieri bugetare și măsuri de austeritate, Eximbank continuă să fie o gaură neagră pentru finanțele publice.
Banii contribuabililor au fost direcționați spre companii private cu probleme, fără garanții solide, iar conducerea refuză să-și asume responsabilitatea.
Cu miliarde de lei blocate în credite compromise și riscul ca acestea să se transforme în deficit, Eximbank devine una dintre cele mai mari vulnerabilități financiare ale României în 2025.
Foto: Silviu Matei – Agerpres
