Andrei Gabriel Benghea Mălăieș, în vârstă de 45 de ani, este unul dintre cele mai elocvente exemple ale modului în care ,,elitele” administrative și energetice din România se suprapun între sectorul public și cel privat.
Cu 11 surse de venit lunar, dintre care șase provin din companii unde statul este acționar și cinci din mediul privat, Benghea Mălăieș a devenit un personaj-controversat în zona guvernanței corporative, dar și un simbol al cumulului de funcții din economia românească.
Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, veniturile sale cumulate depășesc 700.000 de lei anual, provenind din indemnizații de conducere, salarii, contracte de management și dividende. Profilul său ridică întrebări serioase despre limitele etice ale cumulului de funcții, dar și despre eficiența reformei companiilor de stat.
Absolvent al Facultății de Administrare a Afacerilor din cadrul ASE și cu un master în Business Administration, Andrei Gabriel Benghea Mălăieș și-a început cariera în consultanță, lucrând pentru McKinsey & Company și Ernst & Young. Acest start i-a oferit un capital profesional solid, dar adevăratul salt a venit odată cu intrarea în administrația publică.
Între 2005 și 2007, Benghea Mălăieș a fost director de cabinet și consilier al ministrului de Finanțe Sebastian Vlădescu. Această poziție i-a deschis accesul către numeroase consilii de administrație ale companiilor de stat, unde avea să devină o prezență constantă în următorii 20 de ani.
În prezent, Andrei Gabriel Benghea Mălăieș se află simultan în trei consilii de administrație ale unor companii strategice și ocupă cinci funcții de director general în societăți mixte stat–privat din sectorul energetic.
Este membru în CA la:
-
Nuclearelectrica, compania strategică a statului român din domeniul energiei nucleare;
-
Romgaz, unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din Europa Centrală și de Est;
-
Rasirom, companie aflată sub autoritatea Serviciului Român de Informații.
Numirile în aceste structuri au avut loc în intervalul noiembrie–decembrie 2025, consolidând poziția lui Benghea Mălăieș în vârful sectorului energetic și de securitate.
Din mai 2023, Benghea Mălăieș este director general la:
-
S. Parc Fotovoltaic Turceni SA
-
S. Parc Fotovoltaic Rovinari SA
-
S. Parc Fotovoltaic Pinoasa SA
-
S. Parc Fotovoltaic Bohorelu SA
-
S. Centrala în Ciclu Combinat pe Gaz (CCCG) Turceni SA
Aceste companii sunt rezultatul parteneriatului dintre Complexul Energetic Oltenia și Tinmar Energy, fiecare cu o participație de 50%.
Scopul acestui parteneriat este tranziția energetică a Olteniei, prin dezvoltarea de parcuri fotovoltaice și a unei centrale pe gaze. Cu toate acestea, lucrările nu au început nici după trei ani, deși structura managerială este plătită constant.
Doar Benghea Mălăieș a încasat:
-
31.093 lei de la fiecare parc fotovoltaic;
-
108.819 lei de la CCCG Turceni.
Totalul anual doar din aceste funcții se ridică la 233.191 lei, sumă la care se adaugă indemnizațiile din consiliile de administrație ale companiilor de stat.
De-a lungul timpului, Benghea Mălăieș a fost membru sau director în numeroase companii publice:
-
CA Transelectrica (2010–2013) și director general al companiei;
-
director financiar la TAROM (2021);
-
CA CFR Călători, Loteria Română, Imprimeria Națională, RADEF;
-
CA Distribuție Energie Electrică România SA (2022–2024).
Această listă îl plasează printre cei mai „versatili” manageri ai statului român, cu acces repetat la poziții-cheie indiferent de culoarea politică a guvernelor.
Pe lângă funcțiile publice, Benghea Mălăieș obține venituri consistente din mediul privat. Este membru în CA la:
-
StanleyBet Capital;
-
SAI Capital Point (fosta Certinvest).
De asemenea, este asociat majoritar în Credia Fintech SRL, companie de producție de energie fondată în 2019, și administrator în ABM Administrare Management SRL, de unde a încasat dividende de 240.000 lei.
În total, veniturile din privat se ridică la aproximativ 400.000 de lei anual.
Potrivit declarației de avere, Benghea Mălăieș a acordat împrumuturi firmelor și persoanelor fizice în valoare totală de circa 1,3 milioane de lei. Printre entitățile menționate se află și firme controlate sau influențate de manageri de top din energie, inclusiv din zona Complexului Energetic Oltenia.
Un detaliu relevant este legătura profesională cu Iulius Dan Plaveti, actualul președinte al Directoratului CEO, care este, practic, superiorul său ierarhic în proiectele fotovoltaice, dar și fost partener indirect de afaceri.
Deși se declară independent politic, cariera lui Benghea Mălăieș a prosperat sub guverne PNL și PSD deopotrivă. În 2020, a candidat pentru Consiliul General al Municipiului București din partea Partidului Verde, fără succes.
Libertatea a încercat să îl contacteze pentru un punct de vedere privind cumulul de funcții și criteriile de numire în CA-urile companiilor de stat, însă acesta nu a răspuns solicitărilor.
Profilul lui Andrei Gabriel Benghea Mălăieș este relevant nu doar ca poveste individuală, ci ca simptom al unui sistem în care aceiași oameni circulă între stat și privat, acumulând funcții, venituri și influență. În contextul promisiunilor repetate privind reforma guvernanței corporative, cazul său ridică întrebarea esențială: cât de sustenabil este un model în care un singur manager poate avea 11 surse de venit simultan, în timp ce proiecte strategice rămân blocate ani la rând?
