Vicepremierul Oana Gheorghiu a relansat una dintre cele mai sensibile dezbateri din spațiul public românesc: viitorul companiilor de stat și posibilitatea privatizării sau atragerii de parteneri strategici, inclusiv pentru operatorul aerian național TAROM. Într-o declarație făcută la Euronews România, oficialul a afirmat că refuzul investițiilor străine sub sloganul „nu ne vindem țara” reprezintă o greșeală majoră, care costă România bani, competitivitate și șanse de dezvoltare.
Declarațiile vin într-un moment în care Guvernul discută deschis despre reforma companiilor de stat, eficientizarea cheltuielilor publice și presiunile bugetare tot mai mari, într-un context economic european complicat. TAROM, una dintre cele mai vechi companii românești, se află de ani buni într-o situație financiară fragilă, acumulând pierderi constante și necesitând sprijin repetat de la bugetul de stat.
Pentru a-și susține poziția, Oana Gheorghiu a invocat Dacia drept exemplu de „model de succes” al unei companii românești care a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă după privatizare. În opinia vicepremierului, vânzarea Dacia către grupul Renault nu a însemnat pierderea unui simbol național, ci dimpotrivă, transformarea acestuia într-un brand global.
„Ar trebui să ieșim din paradigma aceasta că nu ne vindem țara. Nu ne vindem țara, dar ne-o pierdem în fiecare zi cu fiecare ban pe care companiile de stat îl pierd”, a declarat Oana Gheorghiu. Ea a subliniat că Dacia produce astăzi unele dintre cele mai vândute automobile din Europa, în România, cu angajați români, generând locuri de muncă stabile, taxe și investiții locale.
Vicepremierul a amintit inclusiv investițiile colaterale realizate în comunitate, precum spitalul modern din Mioveni, construit cu sprijinul companiei, ca dovadă că parteneriatele serioase cu investitori străini pot avea efecte sociale pozitive, nu doar economice.
În acest context, Oana Gheorghiu a afirmat că și TAROM ar trebui analizată fără tabuuri. Oficialul nu a vorbit explicit despre o privatizare clasică, ci despre identificarea unui partener strategic care să ajute compania să iasă din zona pierderilor cronice.
„Mă gândesc că și pentru TAROM s-ar putea găsi o soluție, un partener care să o ajute să ajungă pe linia de plutire”, a spus vicepremierul, precizând că este vorba despre o opinie personală, nu despre o decizie guvernamentală deja asumată.
TAROM se confruntă de ani de zile cu probleme structurale: flotă îmbătrânită, costuri operaționale ridicate, competiție acerbă din partea companiilor low-cost și o guvernanță adesea criticată pentru politizare. Deși compania a beneficiat de ajutoare de stat aprobate la nivel european, rezultatele financiare au rămas modeste, iar perspectivele sunt incerte fără reforme profunde.
Un punct central al discursului Oanei Gheorghiu a fost critica adusă clasei politice, pe care o acuză că alimentează artificial teama de investițiile străine. Vicepremierul a făcut un apel direct către politicieni să renunțe la retorica populistă și să privească pragmatic realitatea economică.
„Este un apel pe care îl fac la oamenii politici să nu înceapă din nou să cultive această sintagmă: ne vindem țara. Nu, nu ne vindem țara. Încercăm să folosim ce avem cât mai eficient cu putință”, a afirmat ea.
În viziunea sa, scopul nu este cedarea activelor strategice fără discernământ, ci crearea de valoare economică, care să se traducă în servicii publice mai bune: spitale, școli, infrastructură și salarii decente pentru angajații din sectorul public.
Oana Gheorghiu a mers mai departe, subliniind că majoritatea companiilor de stat din România nu sunt profitabile, cu excepția unor monopoluri naturale sau a unor entități care beneficiază de condiții speciale de piață. Potrivit vicepremierului, aceasta este o problemă sistemică, nu una punctuală.
„Ar trebui să vedem de ce companiile de stat din România nu produc bani. Sunt foarte puține cele care merg foarte bine și, în general, sunt monopoluri”, a explicat ea.
În opinia sa, există doar două soluții reale: fie depolitizarea totală și implementarea unei guvernanțe corporative autentice, fie atragerea unor parteneri privați care să aducă know-how, capital și disciplină managerială.
Vicepremierul a recunoscut că reforma companiilor de stat este una dintre cele mai dificile mize ale actualului guvern. Implementarea regulilor de guvernanță corporativă, selecția managementului pe criterii de competență și eliminarea influenței politice directe sunt obiective asumate, dar greu de pus în practică.
„Acolo este marea bătălie. Fie depolitizăm și lăsăm managementul sănătos să lucreze, fie găsim parteneri cu care aceste companii să crească”, a declarat Oana Gheorghiu. Ea a avertizat că, fără voință politică reală, reformele riscă să rămână doar pe hârtie, iar pierderile să continue.
Discuția despre privatizarea sau parteneriatul strategic pentru TAROM nu este una nouă, dar declarațiile vicepremierului readuc subiectul în prim-plan. Pentru guvern, TAROM reprezintă nu doar o companie aeriană, ci și un simbol al statului român, cu o puternică încărcătură emoțională și politică.
Orice decizie privind viitorul TAROM va genera controverse: de la temeri legate de pierderea controlului național până la îngrijorări privind locurile de muncă. Pe de altă parte, menținerea status quo-ului ar putea însemna continuarea subvenționării pierderilor, într-o perioadă în care presiunile asupra bugetului sunt tot mai mari.
Prin poziția sa, Oana Gheorghiu deschide o dezbatere necesară, dar incomodă, despre costurile reale ale refuzului reformei. Exemplul Dacia arată că privatizarea, atunci când este făcută transparent și strategic, poate aduce beneficii pe termen lung. Rămâne de văzut dacă România este pregătită să aplice aceeași logică și în cazul TAROM sau al altor companii de stat.
Cert este că mesajul vicepremierului este unul clar: fără reformă, fără depolitizare și fără parteneriate serioase, România riscă să continue să piardă valoare economică zi de zi, chiar și atunci când crede că „nu își vinde țara”.
