Povestea lui Cătălin Gheorghe Coman reprezintă una dintre acele transformări spectaculoase ale administrației locale românești: un profesor de educație fizică și sport, ajuns consilier local PSD, care în doar câțiva ani a devenit unul dintre cei mai influenți oameni din municipiu, cu o avere declarată de ordinul milioanelor de euro și cu numeroase investiții imobiliare. Cătălin Coman conduce municipiul Fălticeni din anul 2012 și se află la al patrulea mandat de primar. În anul 2024 a câștigat alegerile locale cu aproximativ 80% din voturi, beneficiind de o majoritate PSD în Consiliul Local, ceea ce a permis trecerea rapidă a proiectelor administrației sale.
Investigația jurnalistică ridică însă întrebări cu privire la modul în care patrimoniul personal al edilului a evoluat în paralel cu funcția publică ocupată, în special în zona tranzacțiilor imobiliare, a schimbării regimului unor terenuri și a relației dintre deciziile administrației locale și interesele private. Potrivit datelor prezentate în documentele publice analizate, primarul ar fi ajuns să dețină terenuri, locuințe, apartamente și sume importante în conturi, după o perioadă în care, înainte de intrarea în administrația locală, avea venituri mult mai reduse.
În anul 2011, înainte de preluarea mandatului de primar, Cătălin Gheorghe Coman era profesor de educație fizică și sport la Colegiul Național „Nicu Gane” din Fălticeni și consilier local din partea PSD. Conform informațiilor prezentate în investigație, veniturile familiei erau atunci de aproximativ 10.000 de euro anual, iar patrimoniul era unul modest: fără terenuri, fără clădiri importante și cu un autoturism Ford fabricat în 2007. După preluarea funcției de primar în anul 2012, situația financiară s-a schimbat semnificativ.
În prezent, conform declarațiilor de avere analizate, edilul ar declara:
- aproximativ 23.700 metri pătrați de terenuri;
- o casă de 216 metri pătrați;
- două apartamente în Fălticeni;
- un apartament în București trecut pe numele fiicei;
- peste 1,1 milioane lei și aproximativ 65.000 euro în conturi.
Veniturile familiei ar fi ajuns la aproximativ 155.000 de euro anual, potrivit datelor prezentate în investigație.
Modelul imobiliar: teren agricol cumpărat, trecut în intravilan și vândut la prețuri mai mari
Una dintre principalele teme ale investigației este reprezentată de tranzacțiile cu terenuri. Materialul jurnalistic susține că primarul și persoane apropiate ar fi cumpărat terenuri agricole situate în extravilan, ulterior acestea fiind introduse în intravilan prin Planuri Urbanistice Zonale (PUZ).
Potrivit investigației, mecanismul ar fi constat în:
- cumpărarea terenurilor agricole la prețuri reduse;
- aprobarea documentațiilor urbanistice;
- transformarea terenurilor în zone construibile;
- parcelarea acestora;
- vânzarea ulterioară la valori semnificativ mai mari.
Un exemplu prezentat este zona străzii Sublocotenent Grigoraș, unde ar fi fost realizate mai multe operațiuni succesive de cumpărare și dezvoltare. Conform documentului analizat, aproximativ 18.600 metri pătrați de teren ar fi fost cumpărați în două etape și ulterior valorificați după schimbarea regimului urbanistic. Investigația estimează că diferența dintre valoarea terenului agricol și valoarea terenului intravilan ar fi putut ajunge la un raport de aproximativ șase ori.
PUZ-uri, terenuri și relații politice locale
Un punct central al investigației îl reprezintă conexiunile dintre proprietățile primarului și persoane aflate în zona politică sau administrativă locală. Documentul menționează că anumite terenuri au fost cumpărate împreună cu persoane apropiate de zona politică PSD din județ, inclusiv membri ai unor familii cu funcții publice. În cazul primului proiect urbanistic analizat, terenurile ar fi fost transformate ulterior într-un cartier rezidențial, după aprobarea documentațiilor de urbanism de către Consiliul Local. Investigația arată că în perioada respectivă primarul declara că locuia într-o locuință socială, în timp ce proiectele imobiliare erau deja în dezvoltare.
Un alt aspect analizat este legătura dintre investițiile publice și dezvoltările imobiliare private. Potrivit materialului jurnalistic, în zona unde se aflau terenurile respective au fost realizate investiții în infrastructură, inclusiv rețele de apă și canalizare. Investigația menționează o valoare de aproximativ 1,39 milioane lei pentru lucrări de infrastructură pe strada Sublocotenent Grigoraș, finanțate printr-un împrumut contractat de administrația locală. Întrebarea ridicată este dacă astfel de investiții publice contribuie indirect la creșterea valorii unor proprietăți private din aceeași zonă.
Pe lângă terenuri, investigația analizează și o proprietate situată pe strada Obor din Fălticeni. Potrivit informațiilor prezentate, edilul ar fi cumpărat o construcție existentă, ulterior aceasta fiind extinsă și transformată într-un imobil de aproximativ 216 metri pătrați. În prezent, spațiul ar fi utilizat pentru cabinete medicale, iar veniturile din chirii apar în declarațiile de avere ale familiei.
Soția primarului, angajată în structurile administrației locale
Investigația abordează și situația soției primarului, Mihaela Coman. Potrivit documentului, aceasta ar fi fost angajată într-o structură aflată în zona administrației locale, după un concurs unde ar fi existat un singur candidat înscris. Materialul jurnalistic susține că primarul a avut un rol instituțional în procedura de organizare și validare a etapelor concursului.
Potrivit investigației, jurnaliștii au solicitat informații suplimentare și copii ale unor documente, însă administrația locală nu ar fi transmis un răspuns complet. Materialul precizează că instituția ar fi refuzat furnizarea unor declarații de avere recente, invocând decizia Curții Constituționale privind publicarea acestora online.
Cazul Fălticeni ridică o întrebare mai largă despre relația dintre funcția publică, patrimoniul personal și dezvoltarea urbană. În România, administrațiile locale gestionează decizii care pot influența direct valoarea proprietăților: aprobarea documentațiilor urbanistice, investițiile în infrastructură, dezvoltarea zonelor rezidențiale și schimbarea regimurilor terenurilor. Tocmai de aceea, transparența decizională și separarea clară dintre interesul public și interesul privat reprezintă elemente esențiale pentru încrederea cetățenilor.
În cazul primarului Cătălin Coman, informațiile prezentate în investigație conturează imaginea unui edil care a acumulat o avere considerabilă în perioada exercitării funcției publice, iar tranzacțiile imobiliare realizate în aceeași perioadă ridică întrebări care necesită explicații publice. Până la publicarea unui punct de vedere oficial din partea edilului și a Primăriei Fălticeni, rămân deschise întrebările privind modul în care aceste operațiuni au fost realizate și dacă toate procedurile administrative au respectat integral principiile de transparență și imparțialitate.
Articol integral pe ReporterIs.ro
