O femeie de afaceri din România a fost victima uneia dintre cele mai sofisticate escrocherii online documentate în ultimii ani, pierzând peste 2,5 milioane de dolari într-o schemă de tip romance scam și investment scam.
Potrivit unei investigații realizate de Organised Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), românca a fost convinsă că investește alături de prințul moștenitor al Dubaiului într-o fundație umanitară cu bugete de sute de milioane de lire sterline. În realitate, „prințul” era un escroc nigerian, Henry Eke, care a construit o rețea elaborată de identități false, conturi fictive și intermediari inventați.
Cazul scoate la iveală nu doar vulnerabilitatea victimelor în fața manipulării emoționale, ci și nivelul tot mai ridicat de profesionalizare al fraudelor online transfrontaliere, care folosesc platforme legitime, documente aparent autentice și narațiuni atent calibrate.
Totul a început în urmă cu aproximativ trei ani, când femeia de afaceri a fost contactată pe LinkedIn de un bărbat care pretindea că este prințul moștenitor al Dubaiului, membru al familiei conducătoare din Dubai. Profilul era atent construit: fotografii credibile, conexiuni internaționale, limbaj protocolar și referințe la proiecte filantropice globale.
„Era extrem de convingător, foarte bine informat și atent la detalii. Părea exact genul de persoană care nu ar avea niciun motiv să mintă”, a declarat victima pentru OCCRP. Propunerea părea irezistibilă: un parteneriat strategic pentru dezvoltarea unei fundații umanitare cu activități inclusiv în România, susținută – susținea escrocul – de capital privat din Orientul Mijlociu.
Pe parcursul a aproape doi ani de corespondență constantă, relația profesională a evoluat într-una profund personală. Falsul prinț a cultivat în mod sistematic o legătură emoțională, folosind apeluri video rare, mesaje zilnice și promisiuni de viitor, inclusiv planuri de căsătorie.
Această etapă este esențială în romance scam: odată ce victima este implicată emoțional, scepticismul scade, iar deciziile financiare devin mai ușor de influențat. Pentru a consolida credibilitatea, Henry Eke i-a prezentat victimei un „manager financiar” cu sediul la Londra și o „bancă parteneră” care ar administra fondurile fundației.
Românca a primit acces la un cont online care afișa peste 200 de milioane de lire sterline, bani destinați proiectelor umanitare. Interfața era sofisticată, cu grafice, extrase și notificări automate. În realitate, contul era complet fals.
Când femeia a încercat să retragă o sumă relativ mică pentru cheltuieli administrative, i s-a spus că este necesară plata unor „taxe de deblocare”, „comisioane bancare” și „costuri legale”. De fiecare dată când achita o sumă, apărea o nouă condiție.
În total, victima a transferat peste 2,5 milioane de dolari, bani obținuți prin credite bancare, ipotecarea locuinței personale și redirecționarea resurselor companiei pe care o conducea.
Punctul de cotitură a venit atunci când doi dintre complicii escrocului, nemulțumiți de modul în care Henry Eke împărțea banii, au decis să o contacteze direct pe victimă. Unul dintre ei, prezentat anterior drept „consilier financiar”, i-a transmis un mesaj șocant:
„Nu mai plăti niciun ban. Totul este o fraudă. Te-a înșelat cu peste 3 milioane de euro. Nu este prinț. A folosit tehnici de manipulare psihologică ca să te facă să crezi că este cine pretinde.”
Chiar și confruntat cu aceste dovezi, Henry Eke a continuat să nege, susținând că partenerii săi încearcă să-i saboteze relația și proiectul.
Investigația OCCRP a reconstituit traseul banilor și stilul de viață al escrocului. Henry Eke, cunoscut și sub pseudonimul „Excess Money”, trăia într-o vilă luxoasă din Abuja, capitala Nigeriei, identificată de jurnaliști prin analiza dezvoltatorilor imobiliari și a imaginilor publice.
Banii obținuți prin fraudă au finanțat vacanțe exotice, zboruri la clasa business, SUV-uri de lux, ceasuri exclusiviste și apariții publice alături de celebrități locale. Paradoxal, atât Eke, cât și un fost complice din Marea Britanie se prezentau online drept filantropi implicați în campanii caritabile și proiecte sociale.
„Există două realități paralele”, notează jurnaliștii OCCRP. „Într-una, viața unei femei a fost devastată financiar și emoțional. În cealaltă, aceiași oameni pozează în binefăcători ai societății.”
O parte din banii victimei au ajuns chiar într-o fundație nigeriană controlată de Eke, folosită pentru a crea aparența de legitimitate și pentru a spăla o parte din fonduri.
Cazul este un avertisment dur pentru antreprenori și investitori. Escrocheriile moderne nu mai seamănă cu fraudele grosolane din trecut. Ele folosesc branding credibil, platforme consacrate, consultanți falși și narațiuni adaptate psihologic fiecărei victime.
Experții în securitate cibernetică recomandă verificări independente, prudență în fața solicitărilor financiare neobișnuite și consultarea autorităților sau a specialiștilor înainte de transferuri majore de bani.
Pentru femeia de afaceri din România, lecția a venit prea târziu. Pentru ceilalți, însă, povestea ei poate fi diferența dintre o oportunitate reală și un coșmar financiar.
