Unul dintre cele mai controversate dosare de evaziune fiscală din mediul de afaceri românesc s-a încheiat fără o condamnare. Adrian Sarbu, fostul proprietar al grupului Mediafax și unul dintre cei mai influenți moguli media din România, a scăpat definitiv de acuzațiile de evaziune fiscală, după ce instanța a decis restituirea dosarului către procurori, iar între timp faptele s-au prescris.
Decizia definitivă a fost pronunțată la începutul lunii martie 2026 de Curtea de Apel Bucuresti, care a menținut hotărârea pronunțată anterior de Tribunalul Bucuresti. Astfel, dosarul penal privind presupusa evaziune fiscală de peste 4 milioane de euro se întoarce la procurori, însă termenul legal de tragere la răspundere penală a expirat deja. În ultimul rechizitoriu întocmit în iulie 2024, procurorii anticorupție îl acuzau pe Adrian Sârbu că ar fi coordonat un mecanism de evaziune fiscală în cadrul grupului Mediafax.
Potrivit anchetatorilor, prejudiciul estimat era de peste 4 milioane de euro. În legislația penală din România, infracțiunea de evaziune fiscală cu un prejudiciu mai mare de 1 milion de euro este sancționată cu pedepse cuprinse între 8 și 15 ani de închisoare. Conform Codului penal, pentru infracțiuni sancționate cu pedepse de până la 20 de ani de închisoare, termenul general de prescripție este de 10 ani. În cazul lui Adrian Sârbu, instanțele au stabilit că faptele incriminate datează din anul 2014.
Potrivit calculelor instanței, termenul de prescripție ar fi trebuit să expire în august 2024. Totuși, în motivarea deciziei Tribunalului București s-a arătat că termenul a fost suspendat pentru o perioadă de două luni în timpul stării de urgență din pandemia COVID-19, între 16 martie și 14 mai 2020. Astfel, prescripția ar fi intervenit efectiv în septembrie 2024. Chiar dacă rechizitoriul DNA a fost întocmit în 8 iulie 2024, înainte de expirarea termenului de prescripție, procedurile judiciare ulterioare au întârziat suficient pentru ca faptele să fie considerate prescrise.
Cazul lui Adrian Sârbu a fost marcat de numeroase probleme procedurale. În 2025, Tribunalul București a decis invalidarea rechizitoriului și restituirea dosarului la parchet, motivând că există neregularități în modul în care cauza a fost trimisă spre investigare de la Parchetul General către Directia Nationala Anticoruptie. Instanța a constatat că Parchetul General nu s-ar fi dezinvestit legal de dosar atunci când l-a trimis către DNA.
În martie 2026, Curtea de Apel București a menținut această decizie. Prin urmare, dosarul se întoarce la procurori, însă între timp termenul de prescripție s-a împlinit, ceea ce face imposibilă continuarea urmăririi penale. Istoria acestui dosar începe în 2015, când Adrian Sârbu a fost arestat preventiv.
Cronologia cazului
- 3 februarie 2015. Adrian Sârbu este arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzat de evaziune fiscală, instigare la delapidare și spălare de bani.
- 26 mai 2015. Este eliberat după aproximativ patru luni petrecute în arest.
- 1 aprilie 2016. Parchetul General îl trimite în judecată într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 14 milioane de euro.
- 2016 – 2019. Dosarul rămâne în procedura de cameră preliminară timp de aproape trei ani.
- 24 iunie 2019. Curtea de Apel București decide că rechizitoriul este legal și dispune începerea judecății.
- 5 august 2020. Inalta Curte de Casatie si Justitie decide restituirea dosarului la parchet din cauza unor probleme procedurale.
Instanța a constatat: nulitatea raportului de expertiză financiar-contabilă care stabilea prejudiciul; neregularități în formularea acuzațiilor de instigare la delapidare și spălare de bani.
- 2021. Dosarul este preluat de DNA pentru continuarea anchetei.
- 8 iulie 2024. Procurorii DNA trimit din nou cazul în judecată, însă prejudiciul estimat este redus la 4 milioane de euro.
- 10 iunie 2025. Tribunalul București invalidează din nou dosarul și îl restituie procurorilor.
- 2 martie 2026. Curtea de Apel București menține decizia Tribunalului, iar dosarul devine practic imposibil de reluat din cauza prescripției.
În forma inițială a dosarului, procurorii estimau un prejudiciu mult mai mare. Potrivit anchetatorilor, mecanismul de evaziune fiscală din cadrul grupului Mediafax ar fi generat pierderi pentru bugetul statului de aproximativ 14 milioane de euro. După reluarea anchetei, prejudiciul recalculat în rechizitoriul DNA din 2024 a fost redus la 4 milioane de euro.
Chiar dacă răspunderea penală nu mai poate fi angajată din cauza prescripției, statul ar putea încerca să recupereze prejudiciul prin proceduri civile. În acest sens, Agentia Nationala de Administrare Fiscala ar putea iniția acțiuni pentru recuperarea sumelor considerate datorate bugetului. Aceste proceduri nu implică sancțiuni penale, ci doar recuperarea eventualelor prejudicii prin instanțe civile.
Cazul Adrian Sârbu este adesea invocat în dezbaterea publică drept un exemplu al modului în care dosarele complexe de corupție sau evaziune fiscală pot fi blocate de proceduri judiciare îndelungate. Procedura de cameră preliminară, care potrivit legii ar trebui să dureze maximum 60 de zile, a durat în acest caz aproape patru ani. Aceste întârzieri au contribuit la apropierea termenului de prescripție și, în final, la imposibilitatea continuării procesului penal.
Evaziunea fiscală rămâne una dintre cele mai grave probleme economice din România. Potrivit estimărilor instituțiilor europene, pierderile generate de evaziune și fraude fiscale se ridică anual la miliarde de euro. În acest context, cazurile de mare amploare, precum cel al lui Adrian Sârbu, sunt atent urmărite de opinia publică.
Adrian Sârbu. Credit foto: Octav Ganea / InquamPhotos
