SAFE, fondul european de 150 miliarde euro și cazul IntellDrones: cum o firmă fără angajați din Râșnov a ajuns să declare că va produce drone militare

0
117

Lansarea programului european de apărare SAFE – Security Action for Europe, un mecanism financiar de 150 de miliarde de euro destinat consolidării industriei militare europene, a generat rapid interes în rândul companiilor din domeniul tehnologic și industrial. România urmează să beneficieze de aproximativ 16,6 miliarde de euro prin acest program până în anul 2030.

În acest context, o companie relativ necunoscută din orașul Rasnov a atras atenția printr-o schimbare spectaculoasă a profilului de activitate. Firma IntellDrones, înființată în 2024 și fără activitate industrială declarată sau angajați în primul an de funcționare, și-a modificat obiectul principal de activitate pentru a include fabricarea de aeronave și nave spațiale militare, mai exact drone militare.

Schimbarea a avut loc la doar o lună după intrarea în vigoare a programului SAFE, ridicând numeroase întrebări privind capacitatea reală a companiei de a activa într-un sector atât de complex precum industria de apărare. Programul SAFE reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative ale Uniunii Europene în domeniul securității.

Adoptat în 2025, mecanismul are rolul de a stimula investițiile în:

  • producția de armament;

  • dezvoltarea tehnologiilor militare;

  • modernizarea capacităților industriale din domeniul apărării;

  • cooperarea între statele membre ale Uniunii Europene.

Finanțarea este realizată prin împrumuturi pe termen lung acordate statelor membre, în condiții avantajoase, pentru proiecte strategice din sectorul apărării. Pentru România, suma totală disponibilă prin acest instrument este de aproximativ 16,6 miliarde de euro. Ministrul Apărării, Radu Miruta, declara la începutul anului 2026 că programul SAFE ar putea permite dezvoltarea unor noi lanțuri industriale în domeniul militar, inclusiv prin implicarea unor companii private care nu activează încă în sectorul apărării.

În acest context apare compania IntellDrones. Firma a fost înființată în februarie 2024 în Râșnov, județul Brașov. Potrivit datelor publice, în primul an de activitate compania a raportat:

  • zero angajați

  • zero cifră de afaceri

  • datorii de aproximativ 19.000 de lei

Inițial, obiectul principal de activitate era legat de producția de aeronave civile. În iulie 2025, la aproximativ o lună după lansarea programului SAFE, compania își modifică obiectul principal de activitate în fabricarea de aeronave și nave spațiale militare. Această modificare indică intenția oficială a firmei de a intra în industria de apărare, mai exact în domeniul producției de drone militare. Potrivit declarațiilor făcute de conducerea companiei, activitatea reală a IntellDrones este în prezent mult mai modestă.

Firma se ocupă în principal de:

  • importul de drone agricole din China;

  • servicii de stropire a terenurilor agricole;

  • închirierea de drone pentru activități agricole;

  • aplicarea de fertilizatori sau pesticide.

Într-o discuție cu un potențial client, administratoarea companiei a afirmat că producția de drone militare ar putea începe „în câteva luni”.

În prezent însă compania nu dispune de:

  • personal tehnic specializat;

  • infrastructură industrială;

  • puncte de lucru pentru producție.

Compania este deținută și administrată de Ioana Hermina Paius.

La momentul înființării, structura acționariatului includea mai multe persoane:

  • Ioana Păiuș – 30%

  • Nicolae Păiuș – 20%

  • Ion Dorobanțu – 30%

  • Claudiu Dorobanțu – 20%

Ulterior, structura acționariatului s-a modificat.

În prezent, compania este controlată de:

  • Ioana Păiuș – 51%

  • Andreea Codruța Nicoară – 49%

Aceasta din urmă este fiica lui Codruț Nicoară, proprietarul unei firme de construcții implicate în mai multe proiecte din județul Brașov.

Înainte de înființarea IntellDrones, Ioana Păiuș a administrat alte afaceri locale, printre care:

  • un restaurant fast-food în Râșnov;

  • o companie de producție de șuruburi.

Nu există informații publice care să indice experiență anterioară în industria aerospațială sau în domeniul tehnicii militare. Totuși, începând cu anul 2020, aceasta a urmat mai multe programe de studii în domeniul securității și relațiilor internaționale.

Printre acestea se numără cursuri la:

  • Academia Nationala de Informatii

  • Universitatea Babes Bolyai

  • SNSPA

De asemenea, a obținut numeroase certificate în domenii precum cybersecurity, analiză de date sau securitate nucleară. În ultimii ani, Ioana Păiuș a participat la mai multe conferințe și forumuri dedicate securității internaționale. Printre acestea se numără și Warsaw Security Forum, un eveniment important care reunește anual oficiali NATO, miniștri ai apărării și experți din domeniul securității. Participarea la astfel de evenimente se face de regulă pe bază de invitație. Păiuș a precizat că prezența sa la aceste întâlniri a avut loc în calitate profesională sau academică, fără statut oficial.

Administratoarea IntellDrones a avut și o activitate politică locală. În trecut, Ioana Păiuș a fost membră a Partidul National Liberal și a ocupat mai multe funcții în organizația locală din Râșnov. Ulterior, ea a candidat la alegerile europarlamentare din 2024 pe listele unui partid minor. De asemenea, numele său apare frecvent alături de Sorin Dobircianu, un fost ofițer al serviciilor de informații condamnat în trecut pentru trafic de influență.

Dobîrcianu s-a prezentat în spațiul public drept expert în securitate și apărare, însă activitatea sa a generat controverse, mai ales după întâlniri în Rusia cu persoane apropiate de cercurile de influență ale Kremlinului. Potrivit explicațiilor oferite de Ministerul Apararii Nationale, programul SAFE nu presupune un apel public de proiecte pentru companii.

În schimb, statul român va identifica direct operatorii economici considerați strategici și îi va integra în proiectele industriale. Selecția firmelor va fi realizată printr-un mecanism intern, aprobat de guvern și de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Lista companiilor implicate nu este publică, deoarece industria de apărare este considerată un domeniu strategic. În România, producția de tehnică militară este reglementată de legea privind industria națională de apărare.

Pentru a produce armament sau echipamente militare, o companie trebuie să demonstreze:

  • capacitate industrială reală;

  • personal tehnic calificat;

  • proceduri de securitate;

  • lanț de aprovizionare verificabil;

  • autorizare oficială din partea statului.

Operatorii trebuie, de asemenea, să fie înscriși într-un registru special al industriei de apărare, care este clasificat. Experții în securitate spun că nivelul ridicat de secretizare din industria de apărare are rădăcini istorice. În România, multe informații despre companiile autorizate să producă armament sunt clasificate. Specialiștii atrag însă atenția că un exces de secretizare poate limita dezvoltarea economică și competiția în acest sector.

În alte state europene există registre publice sau mecanisme de transparență mai largi, combinate cu sisteme stricte de protecție a informațiilor sensibile.

Articol integral pe PRESSONE 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.