Un caz controversat legat de despăgubirile acordate de stat prin Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor readuce în atenția publică modul în care drepturile litigioase au fost valorificate în România în perioada de după 2005. Potrivit unei investigații jurnalistice, actualul secretar de stat din cadrul Ministerul Energiei, Cristian Busoi, ar fi obținut peste 12 milioane de lei dintr-o despăgubire acordată pentru un teren din Timișoara.
Despăgubirea a făcut obiectul unui dosar penal deschis de Directia Nationala Anticoruptie în 2015, însă ancheta a fost clasată patru ani mai târziu. Traseul acestei afaceri începe în anul 2008, când drepturile litigioase pentru un teren de aproximativ 2,5 hectare situat în Timișoara au fost cumpărate de două persoane apropiate lui Cristian Bușoi.
Potrivit documentelor analizate în cadrul investigației:
-
drepturile litigioase au fost cumpărate cu aproximativ 80.000 de euro (echivalentul a circa 290.000 de lei la acel moment);
-
cumpărătorii au fost Daniel Groza și Marius Militaru, considerați apropiați ai politicianului liberal.
La scurt timp după această tranzacție, dosarul de despăgubire a fost analizat și aprobat de autoritățile competente. Rezultatul: cumpărătorii drepturilor litigioase au primit despăgubiri în valoare de 77,5 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 18 milioane de euro la cursul de atunci. Plata despăgubirilor nu s-a realizat direct în bani, ci prin acțiuni acordate la Fondul Proprietatea, mecanism utilizat de stat pentru compensarea proprietăților care nu puteau fi retrocedate în natură.
Conform regulilor stabilite la acel moment:
-
fiecare leu acordat ca despăgubire era convertit într-o acțiune la Fondul Proprietatea;
-
beneficiarii puteau ulterior să vândă aceste acțiuni pe piața bursieră sau să încaseze dividende.
Între 2010 și 2014, despăgubirile aferente terenului din Timișoara au fost convertite treptat în acțiuni. În această perioadă, în declarațiile de avere ale lui Cristian Bușoi apare un număr semnificativ de acțiuni la Fondul Proprietatea.
În declarația de avere din 2010, acesta menționează:
-
15.765.634 de acțiuni la Fondul Proprietatea sub formă de drept de creanță;
-
alte 120.000 de acțiuni vândute anterior.
Ulterior, numărul acțiunilor raportate a continuat să crească. În declarația de avere din 2014, politicianul liberal raporta aproximativ 14 milioane de acțiuni la Fondul Proprietatea. La acea dată, valoarea medie a unei acțiuni era de aproximativ 0,8 lei pe Bursa de Valori Bucuresti. Prin urmare, pachetul de acțiuni deținut era evaluat la aproximativ 11,8 milioane de lei, echivalentul a circa 2,5 milioane de euro.
Pe lângă valoarea acțiunilor, Cristian Bușoi a încasat și dividende consistente.
Potrivit declarațiilor de avere:
-
2013: aproximativ 700.000 lei dividende
-
2015: aproximativ 700.000 lei
-
2016: aproximativ 1,4 milioane lei
-
2017: aproximativ 950.000 lei
În total, doar din dividende politicianul ar fi obținut aproximativ 3,8 milioane de lei. În anul 2020, conform declarației de avere depuse în 2021, Bușoi a vândut acțiunile la Fondul Proprietatea pentru aproximativ 8,28 milioane de lei. Astfel, profitul total realizat din această investiție ar depăși 12 milioane de lei. În anul 2015, procurorii DNA au deschis un dosar penal în cadrul unei anchete mai ample privind despăgubirile acordate prin ANRP.
Investigația viza suspiciuni legate de:
-
posibile supraevaluări ale terenurilor;
-
modul de acordare a despăgubirilor;
-
tranzacțiile cu drepturi litigioase.
În cadrul anchetei, procurorii au solicitat documente privind evaluarea terenului și contractele în baza cărora au fost stabilite despăgubirile. Dosarul a fost instrumentat în contextul unor investigații mai ample privind despăgubirile ANRP. După patru ani de investigații, DNA a decis în 2019 clasarea dosarului. Potrivit unui răspuns oficial transmis jurnaliștilor:
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus, la data de 12 noiembrie 2019, clasarea cauzei.”
Clasarea a fost dispusă în baza prevederilor Codului de procedură penală care permit închiderea unui dosar atunci când:
-
fapta nu este prevăzută de legea penală;
-
nu există suficiente probe pentru continuarea urmăririi penale.
Procurorii nu au oferit detalii suplimentare privind motivele concrete ale clasării.
Jurnaliștii au încercat să obțină clarificări din partea lui Cristian Bușoi cu privire la:
-
modul în care a intrat în posesia acțiunilor;
-
relația cu persoanele care au cumpărat drepturile litigioase;
-
eventuale audieri în dosarul DNA.
Potrivit investigației, politicianul nu a răspuns solicitărilor transmise pe acest subiect. Nici DNA nu a confirmat dacă Bușoi a fost audiat în dosar, invocând prevederile legale privind confidențialitatea datelor din anchete penale.
În cadrul investigației penale, procurorii au analizat și modul în care a fost evaluat terenul pentru care s-au acordat despăgubirile. Evaluarea a fost realizată de o firmă din Timișoara, care ar fi stabilit valoarea proprietății pe baza unor anunțuri imobiliare comparabile. Această metodă a fost criticată în mai multe cazuri similare, deoarece ar putea conduce la supraevaluări semnificative ale terenurilor.
Cazul face parte dintr-un context mai amplu legat de despăgubirile acordate de stat prin ANRP. În ultimul deceniu, mai multe dosare penale au vizat modul în care au fost stabilite și acordate aceste despăgubiri.
Printre cele mai cunoscute cazuri se numără:
-
dosarul ANRP 1, în care a fost implicată fosta șefă DIICOT, Alina Bica;
-
dosarul ANRP 2, în care au fost trimiși în judecată oameni de afaceri precum Dorin Cocos.
În aceste anchete, procurorii DNA au estimat prejudicii totale de aproximativ 500 de milioane de euro. Cazul despăgubirilor ANRP care au generat câștiguri de peste 12 milioane de lei pentru Cristian Bușoi rămâne unul dintre episoadele controversate din istoria retrocedărilor din România. Deși tranzacția și evaluarea terenului au fost investigate de procurorii anticorupție, dosarul a fost închis fără trimitere în judecată.
În lipsa unor explicații detaliate privind mecanismul prin care drepturile litigioase cumpărate cu 80.000 de euro au generat despăgubiri de 77,5 milioane de lei, cazul continuă să ridice întrebări legate de transparența și corectitudinea sistemului de compensare a proprietăților naționalizate.
