Un nou scandal lovește sistemul silvic din România, după ce un avertizor de integritate din cadrul Direcției Silvice Neamț susține că mai mulți pădurari și șefi de ocoale ar controla, prin interpuși, firme care au câștigat contracte de milioane de lei atribuite chiar de instituția la care aceștia lucrează. Acuzațiile vizează posibile conflicte de interese și situații de incompatibilitate expres interzise de lege, într-un sector deja marcat de suspiciuni, controverse și presiune publică tot mai mare legată de administrarea pădurilor și a masei lemnoase.
Potrivit informațiilor furnizate de sursa citată, mai multe societăți comerciale active în exploatarea forestieră și transportul de bușteni ar fi, în realitate, controlate de angajați ai Direcției Silvice Neamț, chiar dacă în acte figurează alte persoane: rude, fini, prieteni de familie sau persoane vulnerabile din mediul rural. Aceste firme ar fi beneficiat de contracte consistente atribuite de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Neamț, în cadrul unor proceduri care ridică serioase semne de întrebare.
Miza este uriașă. Dacă aceste informații se confirmă, vorbim despre un mecanism prin care angajați ai statului, care aveau obligația legală de a acționa în interesul instituției publice, ar fi profitat indirect de contracte finanțate din bani publici sau din exploatarea resurselor statului. Legea interzice explicit asemenea situații, tocmai pentru a evita ca personalul silvic să ajungă în poziția de a influența, controla sau beneficia de pe urma unor contracte pe care aceeași structură le atribuie.
Unul dintre cele mai sensibile cazuri semnalate este cel al firmei Valdo Forest Industries SRL, companie care, în acte, aparține unei femei modeste dintr-un sat nemțean, Mihaela Arsenoaia. Potrivit informațiilor apărute anterior în presă și reluate acum în contextul noilor dezvăluiri, femeia ar fi semnat documente fără să aibă un rol real în conducerea afacerii. Mai mult, ea ar fi recunoscut că este chemată doar pentru semnături și că nu primește bani. În spatele firmei ar fi, potrivit surselor, legături directe cu angajați ai Direcției Silvice Neamț. Verișoara acestei femei este Constantin Dogariu, șef de district la Văratec, iar cumnata sa, Alina Dogariu, a lucrat ca inginer silvic și inspector în cadrul Direcției. Numele acesteia apare, conform datelor din sistemul public de achiziții, printre persoanele cu funcție de decizie în proceduri de atribuire derulate de instituție. Firma respectivă a încheiat, doar în 2024 și 2025, contracte totale de peste 23 de milioane de lei, o sumă uriașă raportată la profilul oficial al persoanei din acte.
Un alt caz vizează societățile France Forest SRL și Wood Rosell MD, ambele asociate, potrivit avertizorului, cu pădurarul Valentin Ciubotariu de la Ocolul Silvic Brateș. În acte, una dintre firme este controlată de Lavinia Flavia Fracase, fosta soție a pădurarului. Datele financiare indică o creștere spectaculoasă a cifrei de afaceri imediat după preluarea firmelor și după intrarea lor pe piața contractelor forestiere. În paralel, aceste firme au câștigat mai multe proceduri de exploatare forestieră și transport de bușteni atribuite de Direcția Silvică Neamț, inclusiv la Ocolul Silvic Brateș, acolo unde lucrează fostul soț al patroanei din acte. Chiar dacă formal există un divorț, sursa citată ridică suspiciuni că acesta ar putea fi unul de fațadă, menit să acopere controlul real asupra firmelor.
Suspiciuni similare planează și asupra firmei Woodstar Forest SRL, care ar fi legată de inginerul Victor Daraban, angajat tot la Ocolul Silvic Brateș. Firma a fost înființată sub alt profil economic, apoi și-a schimbat obiectul principal de activitate în exploatare forestieră și a fost preluată de persoane din cercul apropiat al lui Daraban: mai întâi un prieten de familie, apoi o nepoată care, potrivit informațiilor apărute în spațiul public, ar locui în Belgia. Cu toate acestea, societatea a început să câștige contracte și să își majoreze puternic cifra de afaceri, alături de o altă firmă din aceeași rețea informală, Codiță Forest SRL. Avertizorul susține că aceste societăți și-ar fi realizat cea mai mare parte a veniturilor din contractele cu Direcția Silvică Neamț, ceea ce amplifică suspiciunea unui circuit favorizat.
Într-un alt dosar sensibil apare firma Zeița Hera SRL, asociată de sursa citată cu Daniel Ioan Popovici, șef al pazei la Ocolul Silvic Gârcina. Deși societatea este deținută în acte de Emilia Pîclea, o fostă colegă de serviciu a mamei sale, datele din SICAP indică drept persoană de contact un număr de telefon care aparține tatălui pădurarului. Tot tatăl său fusese, anterior, asociat în firmă. Din nou, schema este aproape identică: o persoană din cercul apropiat apare în acte, în timp ce familia angajatului silvic păstrează legături directe cu firma și cu contractele pe care aceasta le obține de la Direcția Silvică Neamț.
Lista suspiciunilor nu se oprește aici. Șeful de ocol de la Brateș, Nelu Oniga, este și el indicat de avertizor ca fiind în spatele firmei Ocolașul Mare Forest SRL, controlată formal de Gheorghe Husariu, o persoană care, în același timp, ar fi angajatul lui Oniga într-o altă firmă, dintr-un cu totul alt domeniu de activitate. Potrivit datelor publice, și această societate figurează în sistem cu contracte de exploatare forestieră atribuite în 2023 și 2024.
Unul dintre cele mai puternice nume invocate este cel al lui Constantin Panaite, șef de ocol la Tazlău, despre care sursa susține că ar controla din umbră firma Papi Dragoș SRL, deținută oficial de finul său de cununie, Dragoș Gabriel Grasu. Societatea apare cu numeroase contracte încheiate cu Direcția Silvică Neamț și cu cifre de afaceri de ordinul a 10-11 milioane de lei anual, ceea ce o transformă într-un jucător major pe piața locală a exploatării forestiere. Deși atât Panaite, cât și Grasu neagă existența unor legături de afaceri, relația de naș-fin și dimensiunea contractelor câștigate alimentează suspiciunile.
Ceea ce reiese din toate aceste cazuri este un tipar repetitiv: firme fără istoric relevant sau cu alt obiect de activitate se transformă rapid în operatori forestieri; proprietarii oficiali sunt persoane din cercul apropiat al unor angajați silvici; cifrele de afaceri cresc abrupt după intrarea pe piața contractelor forestiere; iar o parte consistentă a veniturilor provine din proceduri atribuite chiar de Direcția Silvică Neamț.
Instituția a reacționat încă din 2025, când primele informații despre asemenea presupuse practici au apărut în mediul online, calificând acuzațiile drept calomnioase și susținând că procedurile se desfășoară cu respectarea legii, în condiții de transparență și tratament egal. Tot atunci, Direcția a precizat că angajații au obligația de a semna declarații pe proprie răspundere privind incompatibilitățile și conflictele de interese și că orice încălcare poate fi sancționată. Directorul Doru Gherghel a susținut public că instituția va sesiza organele competente pentru verificarea acuzațiilor.
Totuși, amploarea informațiilor apărute între timp, numărul mare de firme invocate și coincidențele repetate dintre numele din instituție și cele din mediul de afaceri silvic obligă la o anchetă temeinică. Nu mai este vorba doar despre simple zvonuri sau despre atacuri personale, ci despre o suspiciune sistemică ce privește chiar modul în care sunt atribuite contractele de exploatare forestieră într-un județ cu resurse importante și cu un istoric sensibil în administrarea pădurilor.
Dacă acuzațiile avertizorului de integritate se confirmă, cazul de la Direcția Silvică Neamț poate deveni unul dintre cele mai grave exemple de capturare a interesului public de către rețele informale din interiorul sistemului silvic. Iar implicațiile nu sunt doar administrative sau disciplinare, ci și penale, pentru că vorbim despre posibile incompatibilități, fals în declarații, conflict de interese și atribuirea indirectă a unor contracte către persoane care, legal, nu aveau voie să beneficieze de ele. Într-un domeniu în care statul administrează una dintre cele mai valoroase resurse naturale ale țării, orice suspiciune de acest tip cere nu doar explicații, ci și măsuri rapide, ferme și verificabile.
