Guvernul României pregătește una dintre cele mai importante măsuri de transparență privind patrimoniul de stat administrat de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), instituție aflată de ani de zile în centrul unor controverse legate de vile de protocol, chirii preferențiale, contracte netransparente și cheltuieli uriașe suportate din bani publici. Executivul a pus în transparență un proiect de Hotărâre de Guvern prin care RA-APPS ar urma să fie obligată să publice lista completă a imobilelor pe care le administrează, precum și informații detaliate despre modul în care acestea sunt utilizate.
Măsura este propusă de Secretariatul General al Guvernului și reprezintă o schimbare majoră într-un domeniu considerat până acum aproape opac pentru opinia publică. Dacă proiectul va fi adoptat și publicat în Monitorul Oficial, românii vor putea afla oficial cine utilizează vilele și apartamentele de protocol ale statului, în baza căror contracte, pentru ce perioade și în ce condiții financiare. Inițiativa apare după ani întregi de acuzații privind lipsa de transparență a RA-APPS și utilizarea patrimoniului public în beneficiul unor persoane privilegiate din zona politică, administrativă sau economică.
Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” este instituția care administrează o parte importantă din patrimoniul imobiliar al statului român destinat protocolului oficial.
RA-APPS gestionează:
- vile de protocol;
- apartamente de lux;
- terenuri;
- spații comerciale;
- sedii administrative;
- hoteluri;
- baze de agrement;
- reședințe utilizate de demnitari și foști oficiali ai statului.
De-a lungul anilor, instituția a fost asociată frecvent cu scandaluri privind atribuirea preferențială a unor locuințe sau spații către persoane influente, chirii considerate foarte mici comparativ cu prețurile pieței și investiții costisitoare în renovări sau modernizări. Criticii instituției au susținut constant că patrimoniul RA-APPS a fost administrat netransparent și că numeroase informații despre contracte și beneficiari au fost ținute departe de opinia publică. Una dintre cele mai cunoscute controverse recente a vizat lucrările de renovare de milioane de euro efectuate la vila de protocol din Aviatorilor 86, subiect care a generat reacții puternice în spațiul public și numeroase solicitări privind desecretizarea contractelor și a beneficiarilor. Potrivit proiectului pus în transparență publică, RA-APPS va avea obligația de a publica pe site-ul oficial o serie de informații considerate până acum greu accesibile sau complet inaccesibile cetățenilor.
Conform documentului, românii ar urma să poată vedea:
- lista completă a imobilelor aflate în administrarea RA-APPS;
- cine utilizează respectivele proprietăți;
- tipul contractelor în baza cărora sunt folosite;
- dacă imobilele au fost atribuite prin licitație sau direct;
- valoarea contractelor;
- durata acestora;
- alte informații privind utilizarea patrimoniului public.
Reprezentanții Guvernului susțin că măsura este necesară pentru eliminarea suspiciunilor privind privilegiile și tratamentele preferențiale acordate anumitor persoane. Secretarul General al Guvernului, Dan Reșitnec, a declarat că patrimoniul administrat de RA-APPS a fost tratat prea mult timp ca un „secret de stat pentru privilegiați”. Potrivit acestuia, lipsa transparenței a alimentat suspiciunile publice privind modul în care bunurile statului au fost distribuite și utilizate.
Inițiatorii proiectului susțin că noua reglementare are rolul de a aduce patrimoniul public sub controlul real al cetățenilor și de a elimina practicile opace care au dominat ani la rând administrarea imobilelor de protocol. Dan Reșitnec a afirmat că, dacă folosirea patrimoniului public este legală și corectă, atunci nu ar trebui să existe niciun motiv pentru care aceste informații să nu fie publice. Declarația vine într-un context politic tensionat, în care tema privilegiilor din sistemul public și a cheltuielilor netransparente ale statului a devenit un subiect major de dezbatere.
„Statul nu este moșia nimănui”, au transmis reprezentanții USR, partid care susține că a făcut presiuni constante pentru deschiderea informațiilor privind patrimoniul RA-APPS.
Ani de dispute și procese pentru desecretizarea informațiilor
Proiectul actual vine după mai multe demersuri politice, administrative și juridice prin care reprezentanți ai USR au încercat să obțină acces la informațiile privind patrimoniul administrat de RA-APPS.
Printre cele mai cunoscute acțiuni se numără:
Solicitările privind vila din Aviatorilor 86
Deputatul USR Ionuț Moșteanu a mers personal la sediul RA-APPS pentru a cere desecretizarea contractelor și informațiilor privind renovările efectuate la vila de protocol din Aviatorilor 86.
Subiectul a devenit extrem de controversat după apariția informațiilor privind costuri de milioane de euro pentru modernizarea imobilului.
Moșteanu a solicitat inclusiv publicarea listei persoanelor care utilizează vilele administrate de instituție.
Acțiunea în instanță împotriva RA-APPS
Deputata USR Diana Buzoianu a deschis o acțiune în instanță pentru obligarea RA-APPS să publice lista beneficiarilor imobilelor administrate de regie.
Potrivit informațiilor oficiale, aceasta a câștigat procesul în primă instanță, însă RA-APPS a formulat recurs.
Aceste dispute au alimentat și mai mult percepția că instituția încearcă să păstreze secretul asupra modului în care sunt gestionate bunurile statului.
Patrimoniu uriaș și mize financiare importante
RA-APPS administrează un patrimoniu evaluat la sute de milioane de euro, care include unele dintre cele mai valoroase proprietăți ale statului român.
Printre acestea se regăsesc:
- vile de lux din București;
- apartamente situate în zone exclusiviste;
- terenuri valoroase;
- hoteluri și baze turistice;
- spații comerciale;
- sedii administrative.
Valoarea mare a acestor active și poziționarea lor în zone premium au făcut ca atribuirea și utilizarea lor să fie permanent subiect de interes public și politic. De-a lungul anilor, presa a relatat despre numeroase situații în care persoane influente ar fi beneficiat de chirii foarte mici, contracte avantajoase sau utilizarea unor proprietăți de stat în condiții considerate privilegiate. Cazul RA-APPS reflectă o problemă mai largă privind transparența în administrarea patrimoniului public din România.
Experții în administrație publică susțin că lipsa accesului la informații privind proprietățile statului poate favoriza:
- atribuiri preferențiale;
- contracte netransparente;
- utilizarea ineficientă a patrimoniului;
- conflicte de interese;
- dificultăți în controlul public al cheltuielilor.
În multe cazuri, cetățenii află despre anumite proprietăți sau contracte doar în urma investigațiilor jurnalistice sau a proceselor deschise în instanță. Noua Hotărâre de Guvern ar putea schimba radical această situație, dacă va fi aplicată integral și fără excepții. Potrivit proiectului aflat în transparență, după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, RA-APPS va avea obligația legală de a publica informațiile într-un format accesibil publicului.
Instituția va trebui să actualizeze periodic datele și să pună la dispoziția cetățenilor informațiile privind:
- patrimoniul administrat;
- beneficiarii;
- contractele;
- valorile financiare;
- modalitățile de atribuire.
Rămâne însă de văzut în ce măsură toate informațiile vor fi publicate integral și cât de detaliate vor fi datele oferite. Inițiativa Guvernului este considerată de mulți specialiști unul dintre cele mai importante demersuri de transparentizare a patrimoniului public din ultimii ani. Dacă măsura va fi implementată complet, cetățenii vor putea avea pentru prima dată o imagine clară asupra modului în care sunt folosite unele dintre cele mai valoroase proprietăți ale statului român.Totodată, publicarea informațiilor ar putea genera noi controale publice și instituționale asupra contractelor și beneficiarilor.
Pentru o instituție percepută mult timp drept una dintre cele mai opace structuri ale statului, obligația de a publica toate aceste informații reprezintă o schimbare de paradigmă cu impact politic și administrativ major. Într-un climat public marcat de discuții despre privilegii, cheltuieli netransparente și utilizarea patrimoniului statului, decizia Guvernului privind RA-APPS riscă să deschidă unul dintre cele mai sensibile dosare legate de administrarea averii publice din România.
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
