Un caz complex care implică afaceri în domeniul transportului alternativ, acuzații de agresiune, plângeri penale multiple și relații cu persoane influente din mediul politic local a atras atenția opiniei publice după dezvăluirile publicate de presa de investigație. În centrul scandalului se află un lider local al Partidului Social Democrat din județul Timiș și un investitor german care susține că a pierdut controlul asupra unei flote de aproximativ 50 de autoturisme utilizate pentru servicii de ridesharing. Dosarul, aflat încă în atenția organelor de cercetare, ridică întrebări importante despre modul în care funcționează industria transportului alternativ, despre controlul autorităților asupra acestui sector și despre protecția investitorilor străini care aleg să dezvolte afaceri în România.
Povestea începe în anul 2023, când omul de afaceri german Kai Kipka decide să își extindă activitatea în România prin intermediul companiei sale specializate în închirierea de autovehicule. Potrivit informațiilor prezentate public, investitorul german a înființat o reprezentanță locală și l-a desemnat co-administrator pe Răzvan Daniel Popeți, lider local PSD din comuna Săcălaz, județul Timiș. La acel moment, colaborarea părea avantajoasă pentru ambele părți. Kipka urmărea dezvoltarea unei afaceri în domeniul ridesharingului, în timp ce partenerul său local susținea că dispune de contacte și experiență în domeniul transporturilor. În paralel, Popeți ocupa funcții politice la nivel local și activa în zona structurilor parlamentare, iar soția sa era colaboratoare în cadrul unui cabinet parlamentar.
Pentru dezvoltarea afacerii, compania germană a adus în România aproximativ 50 de autoturisme noi. Majoritatea vehiculelor erau modele Peugeot 2008 și Citroen destinate activităților de transport alternativ prin platformele Bolt și Uber. Valoarea investiției a fost una semnificativă, fiecare autoturism având un cost cuprins între aproximativ 13.000 și 30.000 de euro. Vehiculele au fost depozitate inițial într-o parcare din Timișoara și urmau să fie introduse treptat în exploatare. Potrivit investitorului german, planul presupunea dezvoltarea unei afaceri transparente și conforme cu legislația europeană privind transportul alternativ.
În martie 2024, relațiile dintre cei doi parteneri încep să se deterioreze. Kai Kipka susține că a descoperit că o parte dintre autoturisme erau deja utilizate în activități comerciale desfășurate prin alte societăți comerciale decât cele convenite inițial. Conform acuzațiilor formulate de investitorul german, două firme înființate separat ar fi utilizat vehiculele în sistemul ridesharing fără acordul său explicit. În urma acestor descoperiri, Popeți este revocat din funcția de co-administrator al companiei. Conflictul dintre cei doi se amplifică rapid și ajunge în atenția autorităților.
Momentul care declanșează seria plângerilor penale are loc la începutul anului 2025. Kai Kipka afirmă că a fost informat despre implicarea uneia dintre mașinile sale într-un accident rutier. Surprins de situație, acesta se deplasează în România și constată că vehiculele nu mai sunt în parcarea unde fuseseră depozitate. Potrivit declarațiilor sale, autoturismele circulau în continuare pe străzile din Timișoara și erau folosite în activități comerciale. Germanul formulează plângeri către DIICOT, Poliție și alte instituții competente, solicitând recuperarea bunurilor și investigarea situației.
Acuzații grave și plângeri penale
În documentele depuse la autorități sunt invocate suspiciuni privind mai multe infracțiuni, inclusiv:
- furt;
- abuz de încredere;
- înșelăciune;
- fals în înscrisuri;
- utilizarea fără drept a bunurilor;
- spălare de bani.
Este important de precizat că aceste acuzații reprezintă susținerile reclamantului și fac obiectul unor proceduri aflate în desfășurare. Până la pronunțarea unor hotărâri definitive, toate persoanele implicate beneficiază de prezumția de nevinovăție. Unul dintre cele mai controversate episoade ale acestui conflict a avut loc în vara anului 2025. Potrivit documentelor prezentate în spațiul public, investitorul german și o colaboratoare ar fi fost implicați într-un incident petrecut în Timișoara.
În urma evenimentului, Kai Kipka a avut nevoie de îngrijiri medicale, iar ulterior instanța a emis un ordin de protecție împotriva lui Răzvan Popeți. Judecătorii au dispus măsuri de restricție și monitorizare pentru o perioadă determinată. Decizia a fost contestată, însă a fost menținută de instanța superioară.
Legăturile politice și reacția liderilor PSD
Cazul a atras atenția și din cauza conexiunilor politice existente. Răzvan Popeți este lider al organizației PSD Săcălaz și este cunoscut ca apropiat al unor lideri influenți din județul Timiș. Actualul președinte al Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a confirmat public că îl cunoaște pe Popeți de aproximativ 35 de ani. Cu toate acestea, Simonis a declarat că nu este implicat în afacerile acestuia și că fiecare persoană răspunde pentru propriile activități.
„Nu este treaba mea”, a afirmat liderul social-democrat, referindu-se la conflictul dintre omul de afaceri german și liderul local PSD.
Contactat de jurnaliști, Răzvan Popeți a respins acuzațiile și a refuzat să ofere explicații detaliate despre afacerile sale. Acesta a transmis că este o persoană privată și că răspunde exclusiv în fața autorităților competente. Totodată, a susținut că a respectat legea și că acest lucru ar fi fost confirmat de anchetele desfășurate până în prezent. Până în acest moment, nu există o hotărâre judecătorească definitivă care să stabilească vinovăția vreunei persoane implicate în acest caz.
DIICOT a confirmat că a analizat o parte dintre acuzațiile formulate. În ceea ce privește suspiciunea privind constituirea unui grup infracțional organizat, procurorii au dispus clasarea cauzei, apreciind că nu sunt întrunite elementele specifice acestei infracțiuni. În schimb, alte aspecte ale dosarului au fost disjunse și trimise către unitățile de parchet competente pentru continuarea cercetărilor. Anchetele privind eventuale fapte de furt, înșelăciune, abuz de încredere sau fals sunt în continuare analizate de autoritățile judiciare.
Dincolo de conflictul dintre părți, cazul ridică probleme mai ample privind climatul investițional din România. Investitorii străini urmăresc cu atenție capacitatea instituțiilor statului de a proteja proprietatea privată și de a soluționa rapid litigiile comerciale. Întârzierile procedurale și complexitatea investigațiilor pot afecta încrederea mediului de afaceri și pot influența deciziile viitoare de investiții. În același timp, industria ridesharingului a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani, iar autoritățile sunt chemate să asigure un cadru legal clar și eficient pentru desfășurarea activităților economice.
