Curtea de Conturi a sesizat organele de urmărire penală după un audit de conformitate realizat la Agenția Națională pentru Sport. Verificările au scos la iveală abateri privind administrarea patrimoniului public și privat al statului, contracte de închiriere derulate necorespunzător, posibile intabulări nelegale și diferențe majore între situațiile financiare și inventarul centralizat al bunurilor publice.
Un nou caz cu impact major asupra administrării patrimoniului public ajunge în atenția organelor de urmărire penală. Curtea de Conturi a sesizat autoritățile competente după ce, în urma unui control desfășurat la Agenția Națională pentru Sport, au fost identificate abateri semnificative privind modul în care au fost administrate bunurile aparținând domeniului public și privat al statului.
Misiunea de audit de conformitate, începută în luna septembrie 2025 și finalizată recent, s-a încheiat cu o concluzie contrară, ceea ce indică existența unor încălcări semnificative ale cadrului legal aplicabil. Potrivit Curții de Conturi, deficiențele constatate vizează atât aparatul central al Agenției Naționale pentru Sport, cât și entitățile aflate în subordinea acesteia.
În administrarea ANS se regăsește un patrimoniu considerabil: 285 de terenuri, cu o valoare totală de peste 2,29 miliarde de lei, și 1.317 construcții, evaluate la peste 1,31 miliarde de lei. Acest patrimoniu include baze sportive, clădiri, terenuri, spații de antrenament și alte active care ar trebui să deservească interesul public, sportul de performanță, sportul de masă și activitatea instituțiilor sportive.
Controlul Curții de Conturi arată însă că administrarea acestor bunuri ar fi fost marcată de probleme grave: evidențe neclare, diferențe contabile majore, contracte prelungite necorespunzător, suprafețe suplimentate fără licitație publică, chirii nerevizuite, construcții edificate pe terenuri publice și posibile intabulări nelegale.
Deficiențe de aproape 400 de milioane de lei în evidențele patrimoniului public
Una dintre cele mai importante constatări ale Curții de Conturi privește diferențele dintre situațiile financiare ale Agenției Naționale pentru Sport și Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
Potrivit auditului, deficiențele identificate se ridică la 390.620.010,31 lei, o valoare care arată amploarea problemelor de evidență, actualizare și administrare a patrimoniului public. Pe lângă această sumă, inspectorii au mai constatat și înregistrarea în evidență a unor active fără titluri de proprietate, în valoare de 15.558.890,26 lei.
Aceste diferențe nu reprezintă doar o problemă contabilă. În cazul bunurilor publice, evidența corectă este esențială pentru protejarea patrimoniului statului. Dacă un teren, o clădire sau o construcție nu este corect înregistrată, dacă situația juridică nu este clarificată sau dacă valoarea activelor nu corespunde realității, statul riscă să piardă controlul asupra propriilor bunuri.
În administrația publică, inventarul nu este o formalitate. Este instrumentul prin care statul știe ce deține, ce administrează, ce poate folosi, ce poate concesiona, ce trebuie protejat și ce poate valorifica. Când apar diferențe de sute de milioane de lei, problema devine una de interes public major.
Bunuri publice date în folosință gratuită, închiriate sau folosite fără respectarea legii
Curtea de Conturi a semnalat o administrare defectuoasă a bunurilor date în folosință gratuită. Inspectorii au identificat situații în care bunuri publice ar fi fost închiriate fără drept, construcții ar fi fost edificate pe terenuri publice, iar unele drepturi de proprietate ar fi fost intabulate nelegal.
Aceste constatări sunt extrem de serioase. Bunurile publice nu pot fi tratate ca proprietăți private ale unor conducători de instituții, cluburi sau direcții. Ele aparțin statului și trebuie administrate în condiții stricte, cu respectarea legii, a interesului public și a principiilor de transparență.
În practică, astfel de situații pot însemna că spații sau terenuri destinate sportului au fost folosite în alte scopuri, că anumite entități au beneficiat de avantaje nejustificate sau că patrimoniul public a fost exploatat fără procedurile legale necesare.
Curtea de Conturi a indicat inclusiv posibile fapte cu caracter penal, motiv pentru care a sesizat organele de urmărire penală. Este important de precizat că sesizarea organelor penale nu echivalează cu stabilirea vinovăției unei persoane. Ancheta penală urmează să stabilească dacă faptele semnalate întrunesc elementele unor infracțiuni și cine poate răspunde.
Contracte de închiriere prelungite peste termene, suprafețe suplimentate fără licitație
O altă zonă importantă a controlului privește derularea contractelor de închiriere. Potrivit Curții de Conturi, au fost identificate deficiențe precum lipsa revizuirii anuale a contractelor, prelungiri peste termenele legale, suplimentarea suprafețelor prin acte adiționale fără organizarea unor licitații publice și fără ajustarea corespunzătoare a chiriei.
Aceste practici pot produce prejudicii importante. Dacă un spațiu public este închiriat la o valoare mai mică decât cea corectă sau dacă suprafața închiriată crește fără o procedură competitivă, statul pierde venituri, iar beneficiarii pot obține avantaje necuvenite.
În plus, lipsa licitațiilor publice afectează concurența. Alți operatori economici sau alte entități care ar fi putut oferi condiții mai bune nu au acces la acele bunuri. Astfel, patrimoniul public poate ajunge să fie folosit de aceiași beneficiari, pe perioade lungi, în condiții netransparente.
Curtea de Conturi a semnalat și nerevizuirea chiriilor. În condițiile în care piața imobiliară se schimbă, iar valoarea terenurilor și clădirilor poate crește semnificativ, menținerea unor chirii vechi, fără actualizare, poate însemna pierderi importante pentru buget.
Drepturi de superficie constituite peste competențele legale
Raportul Curții de Conturi indică și probleme privind dezmembrarea dreptului de proprietate privată a statului prin constituirea unor drepturi de superficie peste competențele legale.
Dreptul de superficie permite unei persoane sau entități să dețină sau să construiască o clădire pe terenul altcuiva. În cazul terenurilor statului, astfel de operațiuni trebuie realizate cu respectarea strictă a legii și doar de autoritățile competente.
Dacă asemenea drepturi au fost constituite fără bază legală sau peste competențele instituției, consecințele pot fi grave. Se poate ajunge la situații în care terenuri ale statului sunt blocate, exploatate sau grevate de drepturi reale în favoarea unor terți, fără ca interesul public să fie protejat.
În cazul patrimoniului sportiv, astfel de situații sunt cu atât mai sensibile. Terenurile și bazele sportive au o valoare strategică pentru comunități. Ele pot fi folosite pentru antrenamente, competiții, educație sportivă, programe pentru copii și tineri sau evenimente publice. Pierderea controlului asupra acestor active afectează direct accesul la infrastructură sportivă.
Obligații de administrare, conservare și întreținere neîndeplinite
Curtea de Conturi a semnalat și neîndeplinirea obligațiilor privind administrarea, conservarea și întreținerea patrimoniului public. Aceasta este o problemă veche în multe instituții ale statului: bunuri valoroase sunt lăsate să se degradeze, clădiri nu sunt întreținute, terenuri nu sunt valorificate corect, iar bazele sportive ajung într-o stare precară.
În sport, aceste deficiențe au efecte directe. Infrastructura slab întreținută înseamnă condiții mai proaste pentru sportivi, costuri mai mari pe termen lung, imposibilitatea organizării unor competiții și reducerea accesului publicului la activități sportive.
În loc ca patrimoniul sportiv să fie un motor pentru sănătate, educație și performanță, administrarea defectuoasă îl poate transforma într-o sursă de pierderi, litigii și suspiciuni.
102 entități subordonate și o problemă de control instituțional
Agenția Națională pentru Sport gestionează, direct sau prin structuri subordonate, un sistem vast. Auditul menționează aparatul central și 102 entități subordonate, ceea ce arată dimensiunea mare a rețelei instituționale.
Într-un astfel de sistem, controlul intern este esențial. Fiecare direcție județeană de sport, fiecare club sportiv și fiecare structură aflată în subordine trebuie să țină evidențe clare, să administreze corect bunurile, să respecte legislația privind închirierea, folosința gratuită, întreținerea și raportarea activelor.
Dacă aceste mecanisme nu funcționează, erorile se acumulează. Iar când erorile se acumulează ani la rând, rezultatul poate fi exact cel descris de Curtea de Conturi: diferențe majore în inventar, contracte derulate nelegal, situații juridice neclare și indicii de posibile infracțiuni.
De ce contează acest caz pentru sportul românesc
Scandalul de la Agenția Națională pentru Sport nu este doar o problemă administrativă. Este un caz care privește direct viitorul sportului românesc.
România are nevoie de baze sportive moderne, de terenuri funcționale, de săli de sport, de centre de pregătire și de infrastructură accesibilă. Sportivii de performanță au nevoie de condiții bune, copiii au nevoie de spații sigure pentru activitate fizică, iar comunitățile locale au nevoie de investiții în sănătate și educație prin sport.
Dacă patrimoniul sportiv al statului este administrat defectuos, toate aceste obiective sunt afectate. Banii publici se pierd, activele se degradează, iar încrederea în instituții scade.
Într-o perioadă în care sportul românesc se confruntă cu lipsă de finanțare, infrastructură învechită și rezultate fluctuante, statul nu își permite să piardă controlul asupra propriilor bunuri.
Ce recomandă Curtea de Conturi
Raportul Curții de Conturi conține numeroase recomandări adresate conducerii ANS și entităților subordonate. Printre direcțiile indicate se numără clarificarea situației juridice a activelor, stabilirea și recuperarea eventualelor prejudicii, corectarea evidențelor contabile și intrarea în legalitate.
Aceste recomandări trebuie tratate ca o prioritate. Nu este suficient ca instituțiile să ia act de raport. Este nevoie de un plan concret, cu termene, responsabili și măsuri verificabile.
ANS trebuie să știe exact ce bunuri administrează, cine le folosește, în baza căror documente, cu ce chirii, cu ce obligații și cu ce beneficii pentru stat. Fără această clarificare, riscul de pierdere, degradare sau exploatare netransparentă a patrimoniului rămâne ridicat.
