Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară traversează una dintre cele mai grave crize informatice din ultimii ani, după ce sistemele sale au fost afectate de un atac cibernetic care a blocat inclusiv aplicația e-Terra. În paralel, o analiză publică arată că firme asociate în trecut cu Laurențiu-Alexandru Blaga, actualul președinte-director general al ANCPI, și trecute ulterior sub controlul familiei sale, au obținut 233 de contracte publice în valoare totală de peste 11,6 milioane de lei.
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară se află în centrul unei duble controverse cu impact major asupra administrației publice, pieței imobiliare și încrederii cetățenilor în sistemele digitale ale statului. Pe de o parte, infrastructura informatică a instituției a fost afectată de un atac cibernetic grav, care a făcut indisponibile aplicații esențiale, inclusiv platforma e-Terra, utilizată pentru operațiunile de cadastru și carte funciară. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut informații privind contractele obținute de firme înființate sau administrate în trecut de actualul șef al ANCPI, Laurențiu-Alexandru Blaga, societăți care ulterior ar fi ajuns sub controlul unor membri ai familiei sale.
Potrivit datelor centralizate în materialul de referință, firmele Larry Vermessungen SRL și Larry & Cory Vermessungen SRL au obținut, în perioada 2007–2026, cel puțin 233 de contracte publice, cu o valoare totală de aproximativ 11,61 milioane de lei. Informația este relevantă nu doar prin valoarea cumulată a contractelor, ci și prin domeniul în care activează aceste societăți: servicii cadastrale și topografice, adică exact zona reglementată și coordonată la nivel național de instituția condusă în prezent de Laurențiu Blaga.
Contextul este cu atât mai sensibil cu cât ANCPI administrează una dintre cele mai importante baze de date ale statului român. Sistemele de cadastru și carte funciară conțin informații despre proprietăți, terenuri, locuințe, tranzacții imobiliare, ipoteci și înscrieri juridice esențiale pentru cetățeni, companii, notari, bănci, dezvoltatori și autorități locale. Blocarea acestor sisteme poate produce efecte în lanț în întreaga economie, de la amânarea unor vânzări de locuințe până la blocaje în finanțări, credite ipotecare sau lucrări publice.
Atacul cibernetic care a blocat Cadastrul
Criza informatică de la ANCPI a început în luna iulie 2026, când sistemele agenției au devenit indisponibile în urma unui atac cibernetic. Potrivit informațiilor publicate, începând cu 14 iulie 2026, aplicațiile și sistemele informatice ale agenției, inclusiv platforma e-Terra, au devenit nefuncționale, afectând emiterea extraselor de carte funciară, înscrierea tranzacțiilor imobiliare și activitatea notarilor, băncilor, geodezilor, dezvoltatorilor imobiliari și proprietarilor.
Guvernul a transmis ulterior că atacul a fost de tip ransomware, iar o parte din infrastructura de virtualizare a ANCPI ar fi fost criptată și ștearsă. Specialiștii instituției, împreună cu STS și structurile cu atribuții în domeniul securității cibernetice, au început lucrările de reconstruire a infrastructurii și de mutare a aplicației e-Terra în cloudul guvernamental.
Un atac informatic asupra unei instituții precum ANCPI nu este un simplu incident tehnic. Vorbim despre un sistem esențial pentru funcționarea proprietății private și pentru siguranța tranzacțiilor imobiliare din România. Când platforma de carte funciară nu funcționează, întregul circuit juridic și economic al proprietăților este afectat. Notarii nu pot finaliza tranzacții în condiții normale, băncile pot întârzia finanțările, dezvoltatorii pot avea blocaje în documentații, iar cetățenii se pot trezi în imposibilitatea de a obține acte necesare pentru vânzări, cumpărări, succesiuni sau garanții bancare.
Până la momentul analizat, instituția nu oferise un termen ferm pentru repornirea completă a bazei cadastrale și a serviciilor conexe, ceea ce alimentează incertitudinea în piață. În același timp, Laurențiu Blaga a susținut public că nu există indicii că datele personale ale cetățenilor sau informațiile din contractele de vânzare-cumpărare ar fi fost furate, însă investigațiile tehnice și penale nu erau finalizate.
Contractele firmelor asociate în trecut cu șeful ANCPI
În paralel cu această criză informatică, apar întrebări privind relația dintre funcția deținută de Laurențiu-Alexandru Blaga și activitatea economică a firmelor cu care acesta a fost asociat în trecut. Potrivit materialului analizat, înainte de a ajunge la conducerea ANCPI, Blaga a activat ca inginer geodez și antreprenor în domeniul cadastrului. Firmele cu care acesta a fost asociat au rămas ulterior în zona familiei și au continuat să obțină contracte publice de la primării și alte instituții ale statului.
Este important de precizat că existența unor contracte publice nu echivalează automat cu o ilegalitate. Serviciile cadastrale sunt necesare administrațiilor locale, iar achizițiile pot fi perfect legale dacă respectă pragurile, procedurile și regulile de transparență. Totuși, în cazul de față, discuția publică privește potențialul conflict de interese, compatibilitatea morală și instituțională, precum și obligația de transparență atunci când persoane aflate la conducerea unei instituții publice au legături familiale cu firme active în domeniul reglementat de acea instituție.
Potrivit datelor centralizate, din totalul celor 233 de contracte analizate, 230 au fost achiziții directe, reprezentând aproape 99% din numărul contractelor și peste 84% din valoarea totală. În perioadele în care Laurențiu Blaga conducea ANCPI, toate cele 66 de contracte publicate au fost acordate prin achiziție directă.
Achiziția directă este permisă de lege atunci când valoarea contractelor se află sub pragurile legale. Nu este, prin ea însăși, o procedură nelegală. Totuși, atunci când un număr foarte mare de contracte este atribuit prin această modalitate, mai ales în același domeniu și către aceleași firme sau grup de firme, apar întrebări legitime despre concurență, transparență, oportunitate și eventuale relații preferențiale între autorități și prestatori.
Peste patru milioane de lei în perioadele în care Blaga conducea ANCPI
Laurențiu Blaga a fost numit pentru prima dată la conducerea ANCPI în ianuarie 2020, în perioada guvernului condus de Ludovic Orban, și a fost revocat în aprilie 2021. Ulterior, acesta a revenit la conducerea instituției în noiembrie 2023, prin decizie a premierului Marcel Ciolacu, iar în iunie 2026 a fost reconfirmat la conducerea Consiliului de administrație al ANCPI.
Din totalul contractelor identificate, 66 au fost publicate în perioadele în care Laurențiu Blaga se afla la conducerea ANCPI, cu o valoare cumulată de aproximativ 4,12 milioane de lei. Acestea reprezintă 28,3% din numărul total al contractelor și 35,5% din valoarea totală a contractelor analizate.
Aceste cifre nu probează automat o faptă de natură penală sau administrativă. Ele indică însă o zonă care necesită clarificări publice: ce relații mai existau între șeful ANCPI și firmele respective, dacă au existat beneficii indirecte, dacă au fost declarate toate potențialele conflicte de interese și dacă persoana aflată la conducerea agenției s-a abținut de la decizii care puteau influența piața serviciilor cadastrale.
Contracte concentrate în județul Alba
Un alt element important al analizei îl reprezintă concentrarea geografică a contractelor. Potrivit centralizării, din cele 219 contracte încheiate cu primării sau consilii locale, 204 provin de la autorități din județul Alba. Valoarea acestora este de aproximativ 9,55 milioane de lei, adică peste 98% din valoarea tuturor contractelor obținute de la autorități locale.
Firmele au lucrat cu cel puțin 22 de administrații locale din Alba, printre care Gârbova, Roșia de Secaș, Jidvei, Șona, Ohaba, Cut, Bucerdea Grânoasă, Unirea, Mihalț, Alba Iulia, Cetatea de Baltă și Meteș. Cele mai mari valori cumulate au fost înregistrate în relațiile contractuale cu comunele Gârbova, Roșia de Secaș, Jidvei, Șona, Ohaba și Cut.
Concentrarea contractelor într-un singur județ poate avea explicații comerciale sau profesionale, mai ales dacă firmele activează local și au expertiză în zonă. Cu toate acestea, având în vedere funcția publică ocupată de Laurențiu Blaga și legătura sa profesională anterioară cu domeniul cadastrului, situația cere explicații complete privind modul de atribuire, concurența existentă, relațiile cu autoritățile locale și eventualele legături politice sau administrative.
Contracte mari acordate în intervale scurte
Analiza cronologică evidențiază două perioade cu atribuiri concentrate. Între 9 și 20 februarie 2023, Larry & Cory Vermessungen ar fi primit șase achiziții directe de la comunele Gârbova, Roșia de Secaș, Ohaba, Jidvei, Cut și Bucerdea Grânoasă, cu o valoare cumulată de aproximativ 1,6 milioane de lei. Fiecare contract a avut o valoare cuprinsă între aproximativ 263.000 și 269.000 de lei.
O situație similară apare și în al doilea mandat al lui Laurențiu Blaga la conducerea ANCPI. Între 19 și 27 noiembrie 2025, firma familiei ar fi obținut cinci achiziții directe de la comunele Bucerdea Grânoasă, Gârbova, Cut, Jidvei și Ohaba, în valoare totală de aproximativ 1,14 milioane de lei. Aceste atribuiri reprezintă mai mult de un sfert din valoarea tuturor contractelor publicate în perioadele în care Blaga conducea ANCPI.
Aceste intervale scurte de atribuire pot ridica întrebări privind coordonarea administrativă, uniformitatea valorilor contractuale și alegerea aceleiași societăți de către mai multe autorități locale într-un timp foarte apropiat. Pentru a evita orice suspiciune, autoritățile contractante ar trebui să poată explica public necesitatea lucrărilor, modul de estimare a valorii, criteriile de selecție și existența sau inexistența altor oferte.
Cel mai mare contract identificat a fost atribuit de ANCPI
Un detaliu notabil este că cel mai mare contract din centralizarea menționată a fost atribuit chiar de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. În iulie 2022, ANCPI a atribuit societății Larry & Cory Vermessungen un contract de aproximativ 1,64 milioane de lei, prin licitație deschisă. La acel moment, Laurențiu Blaga nu mai era președintele agenției, fiind revocat în aprilie 2021 și revenind ulterior în noiembrie 2023.
Această precizare este importantă pentru corectitudinea prezentării. Contractul cel mai mare nu a fost atribuit în timpul mandatului său la conducerea ANCPI. Totuși, el rămâne relevant în discuția despre legăturile dintre firmele respective și piața publică a serviciilor cadastrale.
Firme transferate către membrii familiei și întrebări privind beneficiile indirecte
Potrivit informațiilor analizate, Laurențiu Blaga a fost asociat sau administrator în firmele Larry Vermessungen și Larry & Cory Vermessungen, iar ulterior controlul acestor societăți a ajuns la membri ai familiei sale, inclusiv la părinți.
Retragerea formală dintr-o societate nu închide automat orice discuție de integritate. În funcție de context, pot exista întrebări privind eventuale beneficii indirecte, împrumuturi, relații financiare între membri ai familiei, creanțe, dividende, cesiuni sau alte forme prin care o persoană poate avea în continuare un interes patrimonial indirect.
În materialul sursă se arată că nu este clar dacă șeful ANCPI a informat Agenția Națională de Integritate, Guvernul sau Consiliul de administrație al instituției cu privire la faptul că membri ai familiei sale controlează firme active în domeniul pe care acesta îl coordonează la nivel național. De asemenea, se ridică întrebarea dacă acesta s-a abținut de la semnarea unor acte, alocări bugetare, norme sau programe de finanțare care puteau produce beneficii pentru firmele familiei.
Soția șefului ANCPI lucrează la OCPI Alba
Configurația instituțională este completată de informația potrivit căreia soția lui Laurențiu Blaga este angajată a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba, structură teritorială aflată în rețeaua coordonată de ANCPI. Potrivit declarațiilor de avere citate în material, aceasta ar fi încasat venituri salariale de aproximativ 95.000 de lei într-un an, la care s-au adăugat drepturi de hrană și vouchere de vacanță.
Și această informație trebuie privită cu prudență: simplul fapt că un membru al familiei lucrează într-o instituție publică nu reprezintă automat o problemă legală. Însă atunci când vorbim despre conducerea națională a ANCPI, firme familiale active în cadastru și un membru al familiei angajat într-un oficiu județean de cadastru, devine necesară o comunicare publică transparentă pentru eliminarea oricărei suspiciuni.
Miza publică: cadastru, proprietate și încredere în stat
Cazul ANCPI are o miză mult mai mare decât imaginea unei instituții sau a unui director. Cadastrul reprezintă infrastructura juridică a proprietății. Fără un sistem cadastral funcțional, sigur și credibil, piața imobiliară nu poate funcționa normal. Proprietarii depind de cartea funciară. Băncile depind de siguranța garanțiilor imobiliare. Notarii depind de accesul rapid la date actualizate. Dezvoltatorii, primăriile și investitorii depind de claritatea situației juridice a terenurilor.
În același timp, digitalizarea administrației publice nu poate fi credibilă dacă sistemele esențiale pot fi blocate timp îndelungat de atacuri informatice. România a investit masiv în platforme digitale, registre electronice și servicii online, însă cazul ANCPI arată că securitatea cibernetică, mentenanța, backup-ul, redundanța și planurile de recuperare în caz de dezastru sunt la fel de importante ca dezvoltarea inițială a aplicațiilor.
Pe lângă dimensiunea tehnică, există și dimensiunea de integritate. O instituție care gestionează date sensibile despre proprietățile cetățenilor trebuie să fie condusă în condiții de transparență totală. Orice potențial conflict de interese, orice legătură familială cu firme active în același domeniu și orice contract public atribuit în zone sensibile trebuie explicate public, documentat și verificabil.
