Sistemul public de pensii din România se confruntă cu noi probleme majore, după ce un raport al Curții de Conturi a evidențiat o serie de deficiențe grave în activitatea Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Auditorii au constatat erori semnificative în procesul de recalculare a pensiilor, probleme ale sistemelor informatice, plăți efectuate către persoane decedate și mai multe situații în care drepturile sociale ar fi fost acordate fără respectarea integrală a prevederilor legale.
Documentul de audit arată că situațiile financiare ale CNPP nu reflectă în totalitate realitatea privind execuția bugetară și gestionarea fondurilor destinate asigurărilor sociale. Curtea de Conturi a emis o opinie contrară asupra situațiilor financiare analizate, motivând că deficiențele identificate au un caracter semnificativ și generalizat.
Raportul vine într-un moment sensibil pentru sistemul de pensii, după intrarea în vigoare a noii legislații privind recalcularea drepturilor pensionarilor, un proces amplu care a vizat milioane de dosare și care trebuia să corecteze diferențele existente între pensii calculate în perioade diferite. În schimb, verificările auditorilor indică faptul că mecanismele informatice și administrative utilizate de casele de pensii nu au reușit să gestioneze corect toate situațiile.
Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului Curții de Conturi vizează procesul de recalculare a pensiilor realizat în baza Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Potrivit auditorilor, aplicațiile informatice utilizate de Casa Națională de Pensii Publice au prezentat deficiențe care au influențat calculul drepturilor unor beneficiari.
Problemele au apărut în special în ceea ce privește preluarea și interpretarea datelor istorice privind contribuțiile, perioadele lucrate și punctajele aferente. Curtea de Conturi arată că, în anumite cazuri, la recalculare au fost utilizate punctaje anuale mai mari decât cele corecte, ceea ce a condus la majorarea nejustificată a unor pensii. În alte situații, punctajele utilizate au fost mai mici decât cele prevăzute de legislație, ceea ce a determinat diminuarea drepturilor unor pensionari.
Estimările realizate de auditori indică:
- o posibilă supraevaluare a cheltuielilor de peste 71 de milioane de lei ca urmare a acordării unor punctaje mai mari decât cele cuvenite;
- o posibilă subevaluare a drepturilor de peste 230 de milioane de lei în cazurile în care pensionarii au primit punctaje mai mici decât cele corecte.
Aceste cifre arată amploarea problemelor generate de un proces care trebuia să asigure echitate între pensionari. O altă categorie de erori identificată de Curtea de Conturi privește acordarea punctelor de stabilitate. Aceste puncte reprezintă un mecanism introdus pentru recompensarea persoanelor care au avut perioade lungi de contribuție la sistemul public de pensii.
Auditorii au constatat că aplicațiile informatice nu au reușit întotdeauna să facă diferența corect între perioadele contributive și cele necontributive sau speciale. În consecință, anumite persoane ar fi primit puncte suplimentare fără a îndeplini toate condițiile legale, în timp ce alți pensionari ar fi fost dezavantajați prin calcularea incorectă a perioadelor de contribuție. Problema evidențiază o vulnerabilitate importantă a sistemului: dependența de infrastructura digitală și capacitatea acesteia de a interpreta corect milioane de informații provenite din arhive istorice.
Pensii plătite după decesul beneficiarilor
Raportul Curții de Conturi scoate la iveală și situații în care pensiile și alte drepturi sociale au continuat să fie plătite după decesul beneficiarilor. În urma verificării bazelor de date ale CNPP cu evidențele privind persoanele decedate, auditorii au identificat cazuri în care plata drepturilor a continuat mai mult de trei luni după data decesului. Valoarea estimată a acestor plăți necuvenite este de aproximativ 548.821 de lei.
Potrivit raportului, în unele situații nu au fost emise decizii de debit și nu au fost realizate procedurile necesare pentru recuperarea sumelor achitate nejustificat. Situația ridică întrebări privind modul în care instituțiile statului fac schimb de informații și cât de rapid sunt actualizate bazele de date. Un sistem eficient ar trebui să permită identificarea automată a acestor situații și suspendarea imediată a plăților care nu mai au un beneficiar legal. Pe lângă problemele legate de recalculare și plăți după deces, Curtea de Conturi a identificat mai multe situații de neconformitate în activitatea caselor teritoriale de pensii.
Printre acestea se regăsesc:
- menținerea în plată a unor pensii de invaliditate sau anticipate pentru persoane care realizau venituri incompatibile cu aceste drepturi;
- lipsa trecerii automate la pensia pentru limită de vârstă pentru anumite persoane care îndeplineau condițiile legale;
- acordarea simultană a pensiei și a salariului în anumite situații în care legislația impunea verificări suplimentare;
- plata unor pensii de urmaș către persoane care nu mai îndeplineau condițiile prevăzute de lege.
Aceste deficiențe indică probleme atât la nivel informatic, cât și la nivel procedural.
Fondul de rezervă bugetară, utilizat pentru cheltuieli recurente
Un alt aspect criticat de Curtea de Conturi este modul în care a fost utilizat Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. Potrivit raportului, fondurile au fost folosite pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale și pentru acoperirea unor cheltuieli recurente. Auditorii atrag atenția că Fondul de rezervă este destinat situațiilor urgente și neprevăzute, nu finanțării constante a unor cheltuieli obișnuite.
La finalul anului 2024, o sumă de aproximativ 77,8 milioane de lei rămasă neutilizată nu ar fi fost regularizată corespunzător cu bugetul de stat. De asemenea, raportul menționează probleme privind gestionarea unor sume provenite din impozitarea pensiilor. Curtea de Conturi a identificat deficiențe și în ceea ce privește cheltuielile de personal din cadrul CNPP și al caselor județene de pensii.
Auditorii au constatat situații privind:
- aplicarea incorectă a unor majorări salariale;
- menținerea unor drepturi salariale pentru funcții care nu mai existau în structura instituției;
- acordarea unor sporuri fără fundament legal suficient;
- aplicarea unor facilități fiscale unor angajați care nu îndeplineau condițiile prevăzute de legislație.
Aceste aspecte au determinat recomandări pentru recuperarea eventualelor prejudicii și corectarea procedurilor interne. În urma controlului, Curtea de Conturi a formulat o serie de recomandări pentru CNPP.
Printre măsurile solicitate se numără:
- corectarea erorilor de calcul privind pensiile;
- identificarea persoanelor afectate de recalculări greșite;
- recuperarea sumelor plătite necuvenit;
- actualizarea și îmbunătățirea sistemelor informatice;
- crearea unor mecanisme eficiente de verificare automată;
- remedierea deficiențelor administrative.
Termenele de implementare stabilite pentru aceste măsuri ajung până la finalul anului 2026. Raportul Curții de Conturi evidențiază o problemă mai amplă a administrației publice românești: decalajul dintre volumul uriaș de date gestionate și capacitatea tehnologică de procesare și verificare. Casa Națională de Pensii Publice gestionează milioane de beneficiari și un buget de ordinul zecilor de miliarde de lei anual. Într-un asemenea sistem, erorile informatice sau lipsa unor mecanisme automate de control pot produce efecte financiare importante și pot afecta direct viața pensionarilor.
Pentru beneficiarii sistemului, problema nu este doar una contabilă. O pensie calculată greșit poate însemna diferențe importante în venitul lunar al unei persoane care depinde de acești bani pentru cheltuielile de zi cu zi. Raportul Curții de Conturi readuce în atenție necesitatea modernizării administrației publice, a interconectării bazelor de date și a unor controale mai eficiente. Într-un sistem în care fiecare decizie de pensionare are impact direct asupra vieții oamenilor, corectitudinea calculului și transparența administrării fondurilor publice reprezintă elemente esențiale pentru încrederea cetățenilor.
