Un raport al Corpului de Control al Prim-Ministrului scoate la iveală o serie de disfuncționalități la Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL), instituția care are un rol esențial în administrarea plajelor de pe litoralul românesc. Verificările descriu suprafețe puse la dispoziția unor operatori economici fără licitație, lucrări realizate cu încălcarea reglementărilor, controale care nu au fost urmate de măsuri efective și probleme repetate în desemnarea conducerii și recrutarea personalului. Constatările privesc mai multe perioade și ridică o întrebare de interes public: cât de riguros este administrat un patrimoniu care aparține statului și care are, deopotrivă, valoare economică, turistică și de mediu?
Controlul a urmărit trei componente ale activității ABADL: gestionarea personalului, administrarea bunurilor din domeniul public și respectarea regulilor de emitere a avizelor și autorizațiilor de specialitate. În sinteza publicată sunt prezentate zece categorii de constatări, de la practici de conducere considerate contrare prevederilor legale până la modul de utilizare a plajelor. Actul de control a fost transmis către instituțiile și autoritățile competente să analizeze abaterile și să dispună măsurile necesare. Este o etapă importantă, dar rezultatul real al verificărilor va depinde de corectarea problemelor și de stabilirea responsabilităților, în condițiile legii.
Printre cele mai sensibile concluzii se află folosirea unor protocoale pentru a pune suprafețe de plajă la dispoziția firmelor sau a organizatorilor de evenimente, fără licitație și fără existența unui act normativ de aprobare. Inspectorii au apreciat că acest instrument juridic era impropriu, raportând situația la regulile privind administrarea bunurilor din domeniul public, inclusiv la art. 333 din Codul administrativ și la cadrul special prevăzut de HG nr. 183/2020. Nu este vorba doar despre o formalitate birocratică. Procedurile de atribuire au rolul de a limita tratamentele preferențiale, de a asigura competiție între operatori și de a proteja interesul public în folosirea unei resurse limitate.
Pe litoral, orice decizie privind utilizarea unei plaje are consecințe vizibile: poate influența accesul turiștilor, activitatea operatorilor economici și veniturile obținute din exploatarea legală a domeniului public. Tocmai de aceea, criteriile prin care o suprafață este închiriată ori pusă la dispoziția unui beneficiar trebuie să fie clare, verificabile și aplicate uniform. Un protocol de colaborare nu poate înlocui, prin simpla sa denumire, procedura cerută de lege atunci când efectul său este acordarea folosinței asupra unui bun public.
Raportul indică și o problemă care a depășit nivelul instituției teritoriale. Între ianuarie 2020 și ianuarie 2025, ABADL a transmis propuneri pentru actualizarea cadrului normativ aplicabil plajelor nou create, însă modificarea relevantă s-a concretizat abia la 4 mai 2026, prin intrarea în vigoare a HG nr. 364/2026. Potrivit inspectorilor, această întârziere a împiedicat valorificarea legală a unor suprafețe și a creat un vid normativ exploatat de operatori care au ocupat fără drept terenuri din domeniul public. Constatarea arată cât de costisitoare poate deveni lipsa de coordonare dintre instituțiile care propun modificări și cele care trebuie să le adopte.
Construcții nelegale și verificări rămase fără efect
Problemele nu se opresc la modalitatea de atribuire a plajelor. Într-un caz analizat, Corpul de Control a constatat că inspectorii responsabili cu supravegherea unui sector închiriat nu și-au îndeplinit atribuțiile contractuale și nu au urmărit aplicarea măsurilor dispuse anterior de Administrația Națională „Apele Române”. În aceste condiții, o societate comercială a executat construcții și amenajări considerate ilegale și a derulat activități care au modificat calitatea și cantitatea fâșiei de plajă, cu încălcarea obligațiilor contractuale. Raportul nu justifică extrapolarea acestui caz asupra tuturor operatorilor, dar indică o vulnerabilitate concretă a mecanismului de control.
O autoritate care închiriază un bun public nu își încheie responsabilitatea odată cu semnarea contractului. Ea trebuie să verifice modul de folosire a suprafeței, respectarea autorizațiilor și îndeplinirea măsurilor dispuse după inspecții. Or, controlul guvernamental a arătat că, în unele situații, ABADL nu a urmărit dacă beneficiarii sancționați au remediat deficiențele constatate sau dacă au solicitat documentele necesare pentru reglementarea lucrărilor. Dacă verificarea se oprește la procesul-verbal de sancționare, fără urmărirea rezultatului, riscul este ca încălcarea regulilor să continue.
O altă constatare privește emiterea, în perioada 2021–2023, a unor autorizații de gospodărire a apelor pentru lucrări construite pe ape sau în legătură cu acestea, în lipsa avizului de gospodărire a apelor prevăzut de legislație. Inspectorii au raportat situațiile la art. 50 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996. În același timp, controlul a identificat neclarități legislative care au permis interpretări diferite ale noțiunilor de plajă, faleză, litoral, mal sau amenajare turistică. Asemenea neconcordanțe nu elimină obligația de respectare a legii, dar arată că autoritățile trebuie să clarifice reglementările pentru a evita aplicări neunitare.
Directori temporari și nereguli în procedurile de personal
Corpul de Control a analizat și felul în care a fost asigurată conducerea ABADL. Între 1 ianuarie 2021 și 3 februarie 2023, atribuțiile funcției de director au fost exercitate prin delegări succesive, în baza unor decizii considerate de inspectori contrare art. 438 alin. (3) din Codul administrativ. Documentul semnalează că, la nivelul Administrației Naționale „Apele Române”, practica exercitării temporare a funcției de conducere s-a prelungit pe mai mulți ani, fără organizarea unui concurs pentru ocuparea postului, situație raportată și la art. 31 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017.
Desemnarea temporară a unui conducător poate răspunde unei nevoi reale, dar transformarea provizoratului într-o practică de durată slăbește predictibilitatea managerială și poate reduce transparența selecției. O instituție care administrează resurse naturale și patrimoniu public are nevoie de conducere stabilă, selectată potrivit normelor aplicabile și evaluată după rezultate, nu de soluții provizorii perpetuate de la un an la altul.
Probleme au fost găsite și la procedurile de recrutare derulate între 2021 și 2024. În unele cazuri, comisiile de concurs și de soluționare a contestațiilor au fost constituite după publicarea anunțurilor, deși regulile aplicabile impuneau o altă succesiune a etapelor. În alte patru decizii, desemnarea membrilor comisiilor nu a respectat cerințele privind pregătirea și experiența profesională în domeniul posturilor scoase la concurs. Raportul menționează separat două transferuri de personal realizate la SGA Tulcea în 2021, considerate neconforme cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017.
Aceste constatări trebuie interpretate cu rigoare: o neregulă procedurală nu dovedește automat că un salariat nu are competențele profesionale necesare sau că o persoană a acționat cu intenție nelegală. Ele indică însă necesitatea verificării modului în care au fost organizate selecțiile și a corectării procedurilor pentru viitor. În instituțiile publice, încrederea în recrutare depinde atât de rezultatul final, cât și de respectarea regulilor pe parcurs.
Ce trebuie să urmeze după raport
Pentru turismul de pe litoral, implicațiile controlului sunt mai mari decât o dispută între instituții. Plajele constituie o resursă publică valoroasă și fragilă: susțin activitatea economică a stațiunilor, dar trebuie administrate în acord cu interesul general și cu obligațiile de protecție a mediului. Atribuirile netransparente pot distorsiona concurența, iar amenajările neconforme pot afecta suprafețele de plajă și accesul public. Este în interesul turiștilor, al operatorilor corecți și al statului ca regulile să fie aceleași pentru toți.
După publicarea constatărilor, autoritățile responsabile ar trebui să clarifice situația juridică a suprafețelor puse la dispoziție prin protocoale, să verifice respectarea contractelor și a măsurilor de remediere și să stabilească termene pentru corectarea evidențelor și procedurilor interne. În egală măsură, este necesară o analiză a întârzierilor în actualizarea legislației și a felului în care au fost gestionate funcțiile de conducere și concursurile de personal. Administrarea domeniului public nu poate funcționa pe termen lung prin soluții improvizate, delegări prelungite și măsuri de control care rămân neaplicate. Pentru Apele Române Dobrogea-Litoral, miza următoarei etape este recâștigarea încrederii prin corectarea deficiențelor constatate și demonstrarea faptului că plajele sunt gestionate în interes public, nu în funcție de avantajele punctuale ale unor beneficiari.
