Costică Dobre, primarul comunei Șuțeşti din județul Brăila, a fost reales la scrutinul din 9 iunie, în ciuda unei condamnări definitive pentru proxenetism și aderare la un grup infracțional organizat, conform agenției News.ro.
Dobre a obținut peste 60% din voturi în trei dintre cele patru secții de votare din comună.
Costică Dobre, membru al Partidului Social Democrat (PSD), a obținut victorii categorice în trei dintre cele patru secții de votare din comuna cu 4.000 de locuitori:
- 61,42% din voturi într-o secție
- 71,10% într-o altă secție
- 61,07% în cea de-a treia secție
În a patra secție, Dobre a fost votat de 31,54% dintre alegători. În competiția electorală, el a avut trei contracandidați, dar a reușit să se impună fără dificultate.
Dobre a fost condamnat definitiv în 2018 pentru proxenetism și aderare la un grup infracțional organizat. El a fost găsit vinovat pentru că, alături de fratele și cumnata sa, a racolat fete din România pe care le-au obligat să se prostitueze în Spania și Grecia. Sentința dispusă de Curtea de Apel Galați a fost de un an și șase luni de închisoare cu suspendare.
Cu toate acestea, instanța nu i-a impus interdicția de a candida, permițându-i astfel să participe la alegerile din 2020, unde a fost ales pentru prima dată în funcția de primar.
Realegerea lui Dobre a stârnit numeroase controverse și dezbateri publice. Mulți se întreabă cum a reușit un condamnat pentru proxenetism să recâștige încrederea și voturile cetățenilor.
Dobre a declarat: „Oamenii au întotdeauna dreptate. Românii au întotdeauna dreptate. Ei hotărăsc cine este cel mai bun gospodar din urbea lor. Nu eu hotărăsc acest lucru.” Această declarație subliniază încrederea pe care comunitatea și-o păstrează în el, în ciuda trecutului său judiciar.
Realegerea lui Costică Dobre în funcția de primar al comunei Șuțeşti, în ciuda condamnării sale pentru proxenetism, ridică semne de întrebare despre criteriile și valorile pe care le prioritizează electoratul în procesul de votare. Situația evidențiază, de asemenea, lacunele în legislația electorală care permit persoanelor cu condamnări penale să candideze și să fie alese în funcții publice.
