Consiliul Concurenței din România a demarat o investigație privind formarea prețurilor pe piața de echilibrare a energiei electrice, în contextul în care costurile au atins un nivel alarmant de 68.000 de lei pe MWh (aproximativ 13.600 de euro pe MWh).
Această situație ridică semne de întrebare privind funcționarea pieței și impactul asupra consumatorilor, informează surse din domeniu pentru Libertatea.
Pe piața de echilibrare, aproximativ 80% din energia necesară este furnizată de Hidroelectrica, care poate interveni rapid prin deschiderea barajelor pentru a compensa deficitul din sistem. Alături de Hidroelectrica, un alt jucător major este Petrom, care operează o termocentrală pe gaze la Brazi. Cu toate acestea, sursele indică faptul că prețurile ridicate sunt licitate de companii mai mici, nu de Hidroelectrica. Din cauza modului de funcționare al pieței de echilibrare, care folosește un model cu preț marginal, toți producătorii participanți primesc același preț maxim ofertat, indiferent de oferta individuală.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a luat în considerare modificarea modelului de piață, trecând de la preț marginal la un model de preț de ofertă, unde fiecare producător ar fi plătit conform propriei oferte. Această schimbare ar fi putut reduce prețurile, însă ANRE a renunțat la idee, argumentând că efectul dorit, de scădere a prețurilor, s-ar putea să nu se concretizeze. Consiliul Concurenței a cerut transparență în piața de echilibrare, solicitând publicarea datelor pentru a se vedea clar care sunt prețurile și companiile implicate.
Piața de echilibrare, gestionată de Transelectrica, operatorul de transport al energiei din România, este crucială pentru menținerea stabilității sistemului energetic. Energia tranzacționată pe această piață este utilizată pentru a compensa dezechilibrele cauzate de variațiile imprevizibile din producția și consumul de energie. Aceste dezechilibre sunt frecvente în contextul creșterii capacităților de energie regenerabilă, precum cea eoliană și solară, care sunt dependente de condițiile meteorologice.
Costurile ridicate ale energiei pe piața de echilibrare se reflectă în facturile consumatorilor, atât casnici, cât și industriali. Deși prețurile pentru aceștia sunt plafonate până la sfârșitul lunii martie 2025, odată cu expirarea acestei măsuri, doar consumatorii vulnerabili vor continua să beneficieze de subvenții, restul fiind expuși prețurilor pieței. Transelectrica a avertizat că energia regenerabilă, deși benefică pentru mediu, aduce instabilitate în sistem și riscul de pene de curent, ceea ce contribuie la creșterea prețurilor pe piața de echilibrare.
România nu este singura țară confruntată cu provocări legate de costurile mari și instabilitatea pieței energetice. Germania, de exemplu, a avut o dependență crescută de importurile de gaze ieftine din Rusia pentru echilibrarea sistemului său energetic dominat de surse regenerabile. După închiderea centralelor nucleare și în urma creșterii masive a prețurilor gazelor ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, Germania a fost nevoită să amâne închiderea termocentralelor pe cărbune pentru a asigura stabilitatea energetică.
Investigația Consiliului Concurenței urmărește să clarifice cauzele prețurilor ridicate pe piața de echilibrare și să identifice soluții pentru reducerea acestora, având în vedere impactul semnificativ asupra costurilor pentru consumatori și stabilitatea sistemului energetic național.
