Guvernul României trebuie să găsească venituri suplimentare de 26,2 miliarde lei în 2025 pentru a respecta angajamentele asumate prin planul fiscal agreat cu Comisia Europeană. Cu toate acestea, măsurile adoptate recent prin controversata „ordonanță trenuleț” asigură doar 6,3 miliarde lei, punând presiune pe Executiv pentru noi reforme fiscale.
Printre schimbările implementate deja se numără:
- Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%;
- Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industrie alimentară;
- Reducerea pragului de eligibilitate pentru microîntreprinderi;
- Taxa pe construcții speciale („taxa pe stâlp”), care încă așteaptă definitivarea.
Aceste măsuri vor aduce un impact limitat, lăsând o mare parte din deficit neacoperit.
Măsuri discutate pentru viitor
Printre propunerile evaluate de Ministerul Finanțelor împreună cu Banca Mondială și Comisia Europeană se numără:
- Creșterea impozitului pe venit de la 10% la 12%;
- Majorarea TVA de la 19% la 21%, cu menținerea cotelor reduse pentru alimente și medicamente;
- Creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19%;
- Trecerea la impozitarea proprietăților la valoarea de piață – aplicarea amânată deja până la 2026.
Premierul Marcel Ciolacu a respins până acum majorarea cotei generale de TVA, însă presiunea deficitului ar putea forța adoptarea unor astfel de măsuri. Creșterea TVA cu un punct procentual ar genera venituri suplimentare de peste 6 miliarde lei. De asemenea, reforma impozitării proprietății este prevăzută în PNRR, iar nerespectarea acesteia ar putea atrage sancțiuni.
România se confruntă cu cea mai mare inflație și cel mai ridicat deficit din UE, iar situația economică este complicată de relațiile tensionate cu partenerii europeni, în special Germania. Guvernul trebuie să adopte măsuri cu impact rapid, fie prin creșteri de taxe, fie prin reduceri de cheltuieli, pentru a evita escaladarea dezechilibrelor macroeconomice.
În lipsa unor reforme fiscale curajoase, deficitul bugetar ar putea depăși 8% din PIB în 2025, mult peste ținta de 7% stabilită cu Comisia Europeană.
Guvernul trebuie să strângă 26,2 miliarde de lei în 2025: Ce taxe ar putea crește pentru a reduce deficitul?
Guvernul României are nevoie de măsuri fiscale suplimentare pentru a acoperi un deficit bugetar semnificativ, estimat să depășească 8% din PIB în 2025, în contextul în care ținta convenită cu Comisia Europeană este de 7%. Până acum, măsurile fiscale adoptate prin controversata „ordonanță trenuleț” vor aduce doar 6,3 miliarde de lei, ceea ce lasă un gol financiar semnificativ.
Măsuri adoptate până acum:
- Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.
- Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
- Reducerea pragului pentru microîntreprinderi.
- Introducerea unei taxe pe construcții speciale („taxa pe stâlp”), a cărei formă finală este încă în discuție.
Aceste măsuri acoperă doar o parte din necesarul de finanțare, ceea ce obligă Executivul să ia în calcul noi măsuri.
Propuneri discutate pentru viitor:
Ministerul Finanțelor a discutat cu Banca Mondială și Comisia Europeană despre o serie de măsuri fiscale care ar putea fi implementate în 2025, printre care:
- Majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%.
- Creșterea TVA de la 19% la 21%, cu menținerea cotelor reduse pentru alimente și medicamente.
- Creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19%.
- Impozitarea proprietăților la valoarea de piață – măsură amânată până acum pentru 2026, dar care ar putea fi aplicată mai devreme.
Impactul economic al măsurilor:
- TVA
Creșterea TVA cu un punct procentual (de la 19% la 20%) ar aduce peste 6 miliarde de lei la buget, dar ar putea crește presiunea inflaționistă.
- Impozitul pe venit
Majorarea de la 10% la 12% ar afecta veniturile disponibile ale populației, dar ar genera fonduri suplimentare pentru buget.
- Impozitarea proprietăților
Introducerea acestei măsuri ar crește semnificativ impozitele pe imobile, în special în zonele urbane dezvoltate, dar ar putea fi greu de implementat pe termen scurt.
Premierul Marcel Ciolacu a respins în repetate rânduri ideea creșterii cotei generale de TVA, însă presiunile economice și angajamentele față de Comisia Europeană ar putea forța adoptarea unor măsuri nepopulare. În plus, guvernul are opțiunea de a negocia noi termene sau ținte mai relaxate, însă acest lucru ar putea afecta credibilitatea României pe piețele financiare.
Pentru a respecta țintele fiscale și pentru a evita escaladarea deficitului, guvernul va trebui să ia decizii ferme privind creșterea veniturilor bugetare. Acest lucru ar putea implica măsuri fiscale mai dure, o reformă a colectării taxelor și negocieri suplimentare cu Comisia Europeană pentru a găsi un echilibru între ajustare fiscală și sustenabilitatea economică.
