După ani de controverse și reglementări aplicate lax, piața jocurilor de noroc din România intră într-o nouă etapă de reformă dură, odată cu instalarea în aprilie 2025 a noii conduceri a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), în frunte cu Vlad-Cristian Soare.
În doar o lună de mandat, ONJN a demarat acțiuni ferme și a trasat patru direcții strategice: control ferm al pieței negre, funcționalizarea reală a autoexcluderii, alocarea eficientă a fondurilor sociale și digitalizarea instituției.
Cea mai vizibilă măsură a fost ofensiva împotriva pieței negre a jocurilor de noroc. În mai puțin de 30 de zile, ONJN a efectuat peste 1.000 de acte de control, soldate cu sancțiuni totale de peste 700.000 lei, deschiderea a 8 dosare penale, suspendarea unei licențe, anularea alteia și confiscarea a peste 50 de mijloace de joc operate ilegal.
Potrivit surselor apropiate ONJN, aceste acțiuni reprezintă doar începutul. Urmează controale extinse, în colaborare cu Parchetul, poliția economică și alte autorități, cu scopul de a curăța o piață invadată de operatori ilegali, mai ales în mediul rural sau în orașele mici, unde sălile de joc funcționează ilegal, încălcând interdicțiile privind numărul de locuitori.
O mare parte din sesizările care au declanșat aceste acțiuni de control au venit de la cetățeni. Locuitorii din comune și orașe mici au semnalat existența sălilor ilegale de jocuri de noroc care profită de lipsa de supraveghere din teritoriu. Astfel, ONJN a început să trateze cu seriozitate plângerile primite, punând presiune pe rețelele clandestine care operează în afara cadrului legal.
Una dintre cele mai grave disfuncții semnalate de rapoartele anterioare ale Curții de Conturi viza autoexcluderea jucătorilor cu probleme. La preluarea mandatului, ONJN avea peste 15.000 de cereri de autoexcludere neprocesate.
În prezent, surse din cadrul instituției confirmă că toate cererile au fost procesate, iar baza de date aferentă a fost securizată și criptată, respectând normele stricte de confidențialitate. Această bază de date, odată funcțională, permite operatorilor legali să blocheze accesul celor care își declară voluntar problemele de adicție.
În paralel, ONJN susține modificarea legislației pentru ca regimul autoexcluderii să devină mai clar și aplicabil unitar tuturor operatorilor, eliminând lacunele actuale care lasă loc de interpretare și evitare a măsurilor.
Anual, Oficiul pentru Jocuri de Noroc administrează aproximativ 20 de milioane de euro proveniți din contribuțiile obligatorii ale operatorilor licențiați. În trecut, gestionarea acestor fonduri a fost opacă, iar efectele concrete asupra fenomenului de dependență aproape inexistente.
Noua strategie vizează alocarea transparentă a acestor fonduri pentru:
- construirea de centre specializate pentru tratarea dependenței de jocuri de noroc;
- lansarea de programe educaționale pentru tineri și minori;
- campanii naționale de informare și prevenție;
- susținerea ONG-urilor specializate în sprijinirea victimelor adicției.
Primul eveniment public important va fi lansarea oficială, pe 10 iunie 2025, în Parlamentul României, a Strategiei Naționale pentru Prevenirea și Tratarea Adicției de Jocuri de Noroc. Vor participa experți din sănătatea mintală, educație și protecția copilului, marcând o premieră în abordarea complexă a fenomenului.
O altă prioritate anunțată vizează modernizarea radicală a instituției prin digitalizare. ONJN lucrează la:
- implementarea unui sistem informatic unitar de monitorizare a operatorilor online;
- eficientizarea procedurilor de autorizare și control;
- transmiterea electronică a raportărilor de către operatori;
- transparență publică asupra licențelor, amenzilor și măsurilor aplicate.
Obiectivul este eliminarea birocrației, reducerea abuzurilor și urmărirea în timp real a operatorilor de pe piață, inclusiv a platformelor online străine care încearcă să activeze ilegal în România.
Măsurile luate de noua conducere vin după ani de critici adresate ONJN, acuzat că ar fi permis extinderea agresivă a industriei fără suficiente garanții de protecție a populației. În special dependența de păcănele și accesul copiilor și adolescenților la jocuri de noroc au devenit o problemă socială majoră.
Studiile arată că România este printre statele UE cu cea mai slabă reglementare efectivă a pieței jocurilor de noroc în raport cu mărimea fenomenului. Mii de săli de păcănele funcționează în orașe mici și sate, iar publicitatea agresivă online atrage constant noi jucători.
Vlad-Cristian Soare, șeful ONJN, transmite un mesaj clar: „Piața jocurilor de noroc din România nu mai poate funcționa haotic. Nu urmărim doar încasările la buget, ci și protejarea populației vulnerabile. În mandatul actual, va exista toleranță zero pentru nereguli, indiferent de cine le comite.”
Ofensiva ONJN este urmărită cu atenție și de reprezentanții industriei, care solicită reguli ferme, dar aplicate corect, pentru a elimina competiția neloială cu piața gri și neagră.
Primele măsuri anunțate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc marchează o schimbare importantă de abordare, însă provocările rămân uriașe. Combaterea rețelelor ilegale, sprijinirea dependenților și digitalizarea completă a industriei vor necesita nu doar acțiuni ferme, ci și continuitate politică, voință reală de aplicare a legii și colaborare instituțională.
România are în față șansa de a deveni un model de bună reglementare a unei industrii cu implicații financiare și sociale uriașe. Rămâne de văzut dacă noile măsuri anunțate vor fi susținute pe termen lung de toate instituțiile statului.
