Într-un eveniment care a stârnit reacții contradictorii, Sorin Lucaci, directorul general al Administrației Naționale Apele Române (ANAR), a fost demis pentru doar două ore de către ministra mediului, Diana Buzăianu.
Decizia de a-l revoca pe Lucaci, care a condus una dintre cele mai importante instituții din sectorul public, a fost luată la începutul lunii iulie, în contextul unor nemulțumiri legate de activitatea acestuia, mai ales în ceea ce privește gestionarea crizei de la Salina Praid. Însă, ceea ce părea a fi o schimbare decisivă s-a transformat rapid într-o poveste misterioasă, întrucât Lucaci a fost repus pe funcție în aceeași zi, la doar două ore după demiterea sa.
Decizia inițială de demitere a fost asociată cu o serie de disfuncționalități administrative, în special în urma dezastrului de la Salina Praid, una dintre cele mai mari exploatații de sare din România. Ministrul Diana Buzăianu a declarat public că, în urma unui control, a ajuns la concluzia că Apele Române nu și-au îndeplinit responsabilitățile în gestionarea riscurilor la această salină, chiar dacă existau deja studii care indicau un risc crescut. Aceste critici au fost confirmate, potrivit surselor guvernamentale, și de Corpul de control al premierului, care a analizat mai multe documente și rapoarte din perioada 2023-2024.
Buzăianu a recunoscut că există responsabilități partajate între mai multe instituții, inclusiv Apele Române și Salrom, însă, în ciuda avertismentelor repetate, nimeni nu a intervenit în timp util. De asemenea, ministrul a arătat că studiile care avertizau asupra riscurilor de la Praid fuseseră ignorate de mai multe autorități competente, iar criza ar fi putut fi prevenită.
Cu toate că Buzăianu a semnat documentul de demitere, acesta nu a avut efect decât pentru două ore. Surse politice au declarat pentru G4Media.ro că, în urma unei serii de presiuni politice din partea PSD, Sorin Lucaci a fost repus pe funcție. Fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a declarat public că a aflat de la surse politice că liderii PSD au intervenit direct, amenințând că nu vor participa la ședințele de guvern dacă se va atinge de unul dintre „directorii lor”, iar Lucaci era considerat o piesă importantă în acest joc de putere.
„Știu că au sunat cei de la PSD și au spus că, dacă se ating de directorii lor, în mod special de cel de la Apele Române, nu mai vin la ședințele de guvern”, a declarat Berceanu. Aceste intervenții politice au avut un impact semnificativ asupra deciziei guvernamentale, Lucaci fiind repus pe funcție chiar în aceeași zi.
Apele Române, instituția care administrează rețeaua hidrologică a țării, gestionează un buget semnificativ și o mare parte din contractele publice din domeniul protecției mediului și gestionării resurselor de apă. Conform datelor publicate pe portalul SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), ANAR a atribuit contracte în valoare totală de 4,75 miliarde de lei în perioada 2007-2025, iar alte contracte în valoare de 2,42 miliarde de lei sunt încă în proceduri de licitație. Aceste sume ridicate ar trebui să garanteze transparența și eficiența administrativă, însă situația Apele Române ridică numeroase semne de întrebare.
Octavian Berceanu a fost extrem de vocal în privința modului în care Apele Române gestionează resursele financiare. „Este inacceptabil ca Apele Române să încaseze taxe pentru poluare și să nu ia măsuri reale. De exemplu, la Rovinari, unde scurgerea apei reziduale ajunge în râu, nu sunt sesizate autoritățile competente, iar banii din taxe ajung în bugetul instituției, care îi folosește pentru fonduri de salarii și prime. Practic, se hrănesc din infracționalitate”, a subliniat Berceanu.
Aceste acuzații ridică întrebări majore cu privire la integritatea instituției și la managementul fondurilor publice. Dacă afirmațiile lui Berceanu se dovedesc a fi corecte, acest lucru ar putea duce la o anchetă amănunțită privind modul în care Apele Române au gestionat contractele și taxele de mediu, iar Ministerul Mediului ar putea fi obligat să acționeze cu mai multă transparență.
În ciuda intervențiilor politice care l-au adus pe Sorin Lucaci înapoi în funcție, ministra mediului Diana Buzăianu a adoptat o poziție mai rezervată în ultima perioadă. După ce a declarat pe 11 iulie că a demarat procedura de revocare a acestuia, ministrul nu a oferit detalii suplimentare despre stadiul cercetărilor sau despre motivele reale care au dus la schimbarea de atitudine.
„Am declanșat procedura pentru demitere. Este un proces în derulare, cu mai multe etape, iar după finalizarea raportului, vom lua o decizie finală. Până atunci, Sorin Lucaci are dreptul să se apere”, a declarat Buzăianu, pe 11 iulie. Însă, după aceea, răspunsurile sale s-au limitat la tăcere. Așteptăm acum raportul final al Corpului de Control al Premierului pentru a obține clarificări suplimentare.
Miza politică din jurul demiterii lui Sorin Lucaci este uriașă, având în vedere presiunile și jocurile de putere din interiorul coaliției guvernamentale. Rămâne de văzut cum va evolua această situație în continuare și ce măsuri vor lua autoritățile pentru a restabili transparența și eficiența la Apele Române.
Povestea demiterii și repunerii în funcție a lui Sorin Lucaci este o veritabilă lecție despre politica internă a României, despre relațiile de putere și despre cum instituțiile publice pot deveni câmpuri de luptă pentru interese politice. Ce va urma? Este clar că această situație nu este încă departe de a se clarifica, iar Apele Române vor rămâne în centrul atenției până când vor fi rezolvate problemele legate de managementul eficient și transparent al resurselor de apă din România.
