Administrația Națională Apele Române (ANAR) este din nou în centrul unui scandal public major, după ce s-a aflat că instituția plătește lunar 54.000 de euro chirie pentru un sediu situat într-o zonă ultracentrală a Capitalei.
Informația a fost confirmată de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care a criticat dur lipsa de eficiență și cheltuielile excesive ale instituției.
Potrivit ministrei Mediului, clădirea este închiriată de la un proprietar privat, iar suma plătită lunar de ANAR – 54.000 de euro – este considerată de-a dreptul exorbitantă. Într-o intervenție la Antena 3, Diana Buzoianu a declarat că instituția are 270 de angajați care ocupă acel spațiu și că, în ciuda unui buget alocat anterior de 75 de milioane de lei pentru achiziționarea unui sediu propriu, ANAR nu a reușit să finalizeze niciun demers în acest sens.
„Am descoperit asta săptămâna trecută și m-am crucit. Este o sumă uriașă, care nu poate fi justificată în niciun context, mai ales în lipsa rezultatelor concrete privind atragerea de fonduri europene”, a declarat ministra.
Ministrul a explicat că, în timp ce Apele Române nu au reușit să atragă niciun euro din fondurile europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au primit buget pentru a cumpăra un sediu nou. Bugetul alocat – 75 de milioane de lei – a rămas neutilizat, iar chiria de peste jumătate de milion de euro anual continuă să fie plătită.
„Le voi trimite o solicitare oficială să înceapă să analizeze alte opțiuni de sediu, pentru că este clar că nu putem continua în acest ritm. Este o risipă de bani publici, iar instituția trebuie să găsească o variantă sustenabilă financiar”, a adăugat Buzoianu.
În contextul acestui scandal, ministra a anunțat că a cerut o listă completă a tuturor imobilelor deținute și administrate de instituțiile aflate în subordinea ministerului. Scopul este evaluarea oportunității de relocare a unor instituții pentru a reduce costurile publice.
„Vrem să vedem ce clădiri există în rețeaua ministerului și dacă se pot reloca instituții astfel încât să eliminăm astfel de cheltuieli aberante. Nu este normal ca, în timp ce comunități întregi suferă din cauza inundațiilor, o instituție să irosească banii publici pe chirii de lux”, a spus Buzoianu.
ANAR ar fi în căutarea unui nou sediu de 6.000 de metri pătrați pentru 270 de angajați, evaluat la o valoare estimativă de 75 de milioane de lei. Diana Buzoianu consideră că o astfel de achiziție nu se justifică în lipsa unui istoric de performanță administrativă sau financiară.
„Într-un an în care nu au atras niciun euro din fonduri europene, să primească 75 de milioane de lei pentru un sediu este o sfidare a oricărei logici administrative. Hai să vedem întâi că funcționează lucrurile, că se atrag fonduri, că se fac proiecte. Apoi putem vorbi despre investiții în sedii”, a declarat ministra.
Cazul sediului închiriat scump vine în contextul unor probleme mai mari la ANAR. Instituția nu a reușit să implementeze niciun proiect major din PNRR, deși România a avut alocate fonduri de peste 350 de milioane de euro pentru infrastructură hidrotehnică – diguri, baraje și poldere. Nici măcar un kilometru din cei 400 programați nu a fost realizat.
Corpul de Control al premierului lucrează la un raport privind situația de la Praid, iar ministra Buzoianu a declarat că va lua măsuri ferme în funcție de concluziile acestui document. „Directorul ANAR ar fi trebuit deja să-și dea demisia. În lipsa unei demisii voluntare, vom acționa instituțional”, a spus ea.
Criticile la adresa ANAR vin într-un context în care opinia publică este tot mai sensibilă la cheltuirea banilor publici. Lipsa de transparență, neglijența în accesarea fondurilor europene și costurile administrative nejustificate sunt semne ale unei gestionări ineficiente care nu mai poate fi tolerată.
Experții în administrație publică avertizează că astfel de practici trebuie investigate și corectate. Cheltuielile cu sediile instituțiilor publice trebuie corelate cu performanța instituțională, iar fondurile europene trebuie să fie prioritizate, nu ignorate.
Cazul ANAR este un semnal de alarmă privind gestionarea banilor publici și a fondurilor europene în România. În timp ce comunități întregi sunt afectate de schimbările climatice și infrastructura veche, Apele Române investesc în chirii de lux fără rezultate concrete. Ministrul Mediului cere acțiuni ferme, restructurare și eficiență administrativă.
Într-o perioadă în care fiecare euro contează, statul român nu-și mai poate permite astfel de risipe. Administrațiile publice trebuie să funcționeze în slujba cetățenilor, cu responsabilitate și transparență.
