Un nume necunoscut publicului larg a ajuns să încaseze venituri mai mari decât guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
Este vorba despre Bogdan Stănescu, consilier pe strategie la BNR, dar și membru în mai multe consilii de administrație ale unor companii de stat. Cumulul acestor funcții i-a adus venituri de aproape un milion de lei în 2024, o sumă ce-l plasează printre cei mai bine plătiți bugetari din România.
Bogdan Stănescu este un exemplu clasic de carieră construită în jurul funcțiilor de stat. A studiat Dreptul la Universitatea Hyperion și a devenit inginer prin absolvirea Universității de Petrol și Gaze din Ploiești. De asemenea, și-a completat CV-ul cu patru masterate, inclusiv la SNSPA și Academia de Poliție, instituții criticate de-a lungul anilor pentru lipsa de rigoare academică.
Punctul de cotitură al carierei sale a fost anul 2010, când a devenit consilierul lui Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR la acel moment. De atunci, Stănescu a fost numit într-o serie de funcții strategice, toate remunerate generos.
Potrivit celei mai recente declarații de avere, Bogdan Stănescu a încasat următoarele sume în anul fiscal 2024:
- Președinte al Consiliului de Administrație Depogaz (filială a Romgaz): 254.669 lei net/an
- Membru CA Rompetrol (reprezentant al Ministerului Energiei): 168.000 lei
- Președinte Directorat Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE): 567.134 lei
Acestor venituri li se adaugă salariul de la BNR, care nu apare în declarația de avere, fiind clasificat. Estimările sugerează în jur de 10.000 de lei net lunar, ceea ce duce veniturile totale anuale la peste 1 milion de lei.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avut un venit anual de 1.022.856 lei. Cu toate acestea, Bogdan Stănescu pare să-l fi depășit, ținând cont de sumele certe declarate și de salariul estimativ de la BNR.
Diferența nu este doar una de ordin financiar, ci și simbolic. Un funcționar public aproape necunoscut reușește să depășească în venituri o figură emblematică a sistemului financiar românesc.
Pe lângă veniturile directe, Stănescu deține patru apartamente și a achiziționat într-un singur an, 2022, două automobile BMW. Stilul său de viață contrastează cu discreția publică, fiind rar prezent în dezbateri, interviuri sau conferințe publice.
Situația ridică semne de întrebare cu privire la mecanismul de numire în consiliile de administrație ale companiilor de stat. De multe ori, aceste poziții sunt ocupate politic sau prin rețele de influență, fără concursuri sau criterii transparente de selecție. Stănescu este doar un exemplu dintr-o listă lungă de funcționari cu multiple sinecuri.
Specialiștii în administrație publică avertizează că astfel de cazuri afectează încă o dată încărcătura de încredere a cetățenilor în instituțiile statului. Remunerațiile disproporționate, lipsite de justificări și corelare cu performanța, slăbesc percepția publică asupra echității și competenței în administrația centrală.
Cazul Bogdan Stănescu subliniază nevoia urgentă de reformă în ceea ce privește numirile în consiliile de administrație, dar și transparența salariilor în sectorul public. Atâta vreme cât astfel de cazuri rămân nesancționate și opace, statul român va continua să irosească resurse în mod netransparent, în detrimentul bunei guvernări.
