Ultimele declarații de avere publicate de membrii conducerii Curții de Conturi arată o realitate greu de ignorat: salariile celor din structura de vârf au crescut, într-un singur an, cu sume între 100.000 și 150.000 de lei, ceea ce înseamnă măriri de până la 50%.
Dacă în alte instituții publice se vorbește constant despre limitarea cheltuielilor bugetare, la Curtea de Conturi veniturile celor din fruntea instituției s-au majorat semnificativ, pe fondul unei „portițe” legislative lăsate de o decizie a Curții Constituționale.
Decizia Curții Constituționale din mai 2025 a schimbat radical regimul de transparență privind declarațiile de avere. Potrivit acesteia, demnitarii, magistrații și funcționarii publici nu mai sunt obligați să publice declarațiile, decât dacă aleg de bunăvoie să o facă.
Totuși, CCR a lăsat o excepție pentru persoanele numite sau alese în funcții de conducere, pentru care obligativitatea publicării se menține. În practică însă, la Curtea de Conturi, situația este amestecată: unii șefi au publicat declarațiile de avere pe 2025, alții nu apar deloc, deși termenul legal era 15 iunie.
Această lipsă de uniformitate ridică suspiciuni legate de transparență și de modul în care sunt gestionate fondurile publice.
Un exemplu relevant este Mirela Călugăreanu, șefa interimară a Curții de Conturi, numită în funcție după plecarea lui Mihai Busuioc la CCR.
-
În 2024, Călugăreanu a încasat 477.436 lei, potrivit declarației de avere.
-
În 2023, venitul ei era de 324.738 lei.
Diferența de aproximativ 150.000 lei înseamnă o creștere de 47% într-un singur an. Practic, noua șefă a Curții de Conturi a avut o majorare echivalentă cu salariul mediu pe aproape trei ani al unui angajat obișnuit din România.
Un alt caz este cel al lui Lucian Dan Vlădescu, președintele Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi.
-
În 2024, acesta a declarat un venit de 432.597 lei.
-
În 2023, venitul său era de 327.654 lei.
Creșterea este de 105.000 lei, adică o majorare de 32%.
Această situație ridică întrebări serioase cu privire la criteriile de stabilire a acestor măriri salariale într-o instituție care ar trebui, în teorie, să controleze cheltuirea banului public.
Dintre cei patru vicepreședinți ai instituției – Lucian Heiuș, Ion Mocialcă, Florin Tunaru și Camelia Pricopie – doar Camelia Pricopie și-a publicat declarația de avere.
-
În 2024, aceasta a declarat un venit de 429.624 lei.
-
În 2023, a încasat 268.975 lei, dar doar pentru zece luni de mandat, fiind numită de Parlament în martie 2023.
Astfel, chiar și ajustând perioada, se observă o creștere semnificativă a veniturilor.
În rândul consilierilor de conturi, mai mulți au depus declarații de avere, confirmând același trend ascendent al salariilor:
-
Ion Călin: venit total în 2024 de 429.681 lei, față de 324.738 lei în 2023 (+105.000 lei, adică 32%).
-
Deszo Congor Attila: în 2024 a declarat 426.183 lei, față de 324.738 lei în 2023 (+100.000 lei, creștere de 31%).
-
Claudia Boghicevici: venituri de 429.801 lei în 2024, comparativ cu 324.858 lei în 2023.
-
Lacziko Eniko Katalin și Aurelian Bădulescu au declarat venituri similare, în jur de 429.681 lei pentru anul 2024.
Practic, toți consilierii de conturi care și-au depus declarațiile au raportat creșteri de peste 100.000 lei într-un singur an.
Un detaliu controversat este legat de Mihai Busuioc, fost președinte al Curții de Conturi și actual judecător la Curtea Constituțională.
Nici pe site-ul Curții de Conturi, nici pe cel al CCR nu apare declarația sa de avere, deși legea impune obligativitatea depunerii la momentul numirii în funcție. Această lipsă alimentează suspiciuni cu privire la transparența veniturilor celor mai importanți oameni din instituție.
Creșterile salariale masive de la Curtea de Conturi vin într-un moment în care guvernul vorbește constant despre austeritate, reducerea cheltuielilor bugetare și digitalizarea aparatului public.
Pentru cetățeni, imaginea este paradoxală: instituția care ar trebui să fie gardianul cheltuielilor statului își mărește salariile la niveluri care depășesc cu mult venitul mediu al românilor.
Salariul mediu net pe economie în 2024 a fost de aproximativ 5.000 lei/lună, adică 60.000 lei/an. Prin comparație, un consilier de conturi câștigă de 7 ori mai mult.
Analiză
-
Transparența redusă – Decizia CCR a complicat accesul public la informații despre veniturile demnitarilor. În lipsa publicării obligatorii, doar câțiva oficiali mai fac publice aceste sume.
-
Diferențe uriașe – Creșterile de 30-50% într-un singur an sunt atipice chiar și pentru sectorul public.
-
Imagine publică afectată – În timp ce cetățenii se confruntă cu scumpiri și taxe mai mari, conducerea Curții de Conturi își majorează consistent veniturile.
-
Rolul instituției – Curtea de Conturi are misiunea de a verifica eficiența cheltuirii banului public, dar propria gestionare a salariilor ridică semne de întrebare.
Creșterile salariale de la Curtea de Conturi, de până la 50% într-un singur an, arată nu doar discrepanțele majore dintre conducerea instituțiilor publice și restul societății, ci și vulnerabilitățile legislative care permit lipsa de transparență.
Cazul ar putea deveni un test pentru autorități: vor accepta aceste practici ca pe o normalitate sau vor încerca să readucă echilibrul și corectitudinea în modul în care sunt plătite persoanele aflate în vârful ierarhiei statului?
Pentru moment, cetățenii văd doar paradoxul: austeritate pentru unii, prosperitate pentru alții.
