O investigație jurnalistică desfășurată pe parcursul a șase luni scoate la iveală un fenomen alarmant din sistemul medical românesc: zeci de medici radiologi angajați în spitale publice figurează, în același timp, ca prezenți în clinici private aflate la zeci sau chiar sute de kilometri distanță.
În realitate, spun surse din domeniul imagisticii medicale, acești medici nu ajung niciodată în respectivele unități private, ci își „închiriază” parafa pentru ca clinicile să poată deconta servicii prin Casele Județene de Asigurări de Sănătate.
Investigația realizată de G4Media.ro arată că interpretarea analizelor imagistice – RMN, CT sau radiografii – este adesea realizată de alți doctori, cu calificări inferioare sau chiar de medici fără specializarea completă necesară, în timp ce parafa aparține unui radiolog care, oficial, apare în contractele cu statul.
Conform legislației în vigoare, o clinică de radiologie-imagistică medicală poate avea contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate doar dacă are angajat sau colaborator un medic radiolog, cu contract de muncă, PFA sau SRL. Mai mult, acel medic trebuie să fie prezent fizic în clinică pe toată durata programului declarat, care nu poate fi mai mic de șase ore pe zi, de luni până vineri.
În practică, spun sursele G4Media.ro, acest lucru este adesea doar o ficțiune birocratică. „Radiologii de la stat refuză să facă contract cu CJAS pentru spitalul public, tocmai pentru a putea semna contracte cu mediul privat. În schimbul parafei, cer în jur de 10.000 de lei pe lună. Nu merg la clinică, nu interpretează investigațiile, dar rezultatele sunt eliberate sub semnătura lor. Este ceea ce se numește «ghost-reading»”, explică o sursă din domeniu.
Aceeași sursă arată că fenomenul este alimentat de lipsa acută de radiologi în anumite zone ale țării și de controalele rare sau selective efectuate de autorități.
Pe baza răspunsurilor oficiale primite de la spitale publice și de la mai multe Case Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS), jurnaliștii au identificat situații greu de explicat logic. De exemplu, un medic figura cu program zilnic la un spital public până la ora 14:00 și, în același timp, începea activitatea într-o clinică privată exact la aceeași oră, într-un oraș aflat la aproximativ 100 de kilometri distanță.
Într-un alt caz, un radiolog angajat la Spitalul Județean din Suceava figura ca prezent, în aceleași zile, într-o clinică privată din Târgu Neamț, cu un program care se suprapunea parțial cu cel din spitalul public. Distanța dintre cele două localități este de aproximativ 60 de kilometri.
Singura reacție concretă identificată în timpul investigației a venit din partea CJAS Alba. Instituția a efectuat un control inopinat la o clinică privată din Alba Iulia și a constatat că medicul radiolog declarat în contract nu era prezent la program. Ca sancțiune, clinica a primit o diminuare de doar 5% din suma decontată de la bugetul de stat.
Medicul a susținut ulterior că se afla în concediu, iar managementul clinicii nu a oferit un punct de vedere oficial. Pentru alte cazuri similare, CJAS-urile fie au refuzat să comunice informații, fie au invocat lipsa sesizărilor din partea pacienților.
Contactată pentru clarificări, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a transmis un răspuns considerat de jurnaliști drept zeflemitor, precizând că nu comentează afirmațiile jurnaliștilor sau ale terțelor persoane. Totuși, CNAS a admis că informațiile primite au fost transmise caselor județene „pentru verificare”.
Ministerul Sănătății nu a răspuns solicitărilor formulate în timpul documentării, în ciuda faptului că problema este cunoscută la nivel instituțional.
În trecut, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a atras public atenția asupra conflictului dintre sistemul public și cel privat. Acesta a subliniat că respectarea programului de lucru din spitalele publice este obligatorie și că nu este acceptabil ca medicii să părăsească unitățile de stat pentru a lucra în privat în timpul programului.
„Nu poți să spui că ești plătit prost de stat, când la spital stai trei ore pe zi și restul de 10 ore le petreci în cabinetul privat”, declara Rogobete într-o intervenție publică, referindu-se la practicile cunoscute din sistem.
Consecințele acestui mecanism sunt grave. Spitalele publice rămân subutilizate, deși dispun de echipamente moderne achiziționate din fonduri europene sau de la bugetul de stat. Pacienții sunt redirecționați către clinici private, unde aceleași investigații sunt decontate de CNAS, dar interpretate, uneori, de personal cu experiență limitată.
„Contractul cu CJAS ar trebui să fie pe clinică, nu pe medic. Asta ar elimina dependența de o singură parafă și ar crește calitatea actului medical”, susține o altă sursă din domeniu, care afirmă că fenomenul este cunoscut și tolerat.
Surse din interiorul sistemului medical vorbesc despre protecții politice și despre o rețea de interese care face extrem de dificilă corectarea situației. Șefii caselor de asigurări sunt numiți politic, iar controalele ar fi folosite selectiv, uneori pentru eliminarea concurenței, nu pentru protejarea pacientului.
„Sistemul este prea puternic și corupția prea adânc înrădăcinată. Fără o schimbare legislativă clară și controale reale, fenomenul va continua”, concluzionează una dintre sursele G4Media.ro.
Cazurile documentate arată un dezechilibru profund între litera legii și realitatea din teren. „Vânzarea parafei” în imagistica medicală nu este doar o problemă administrativă, ci una care afectează direct calitatea actului medical și siguranța pacientului. În lipsa unor măsuri ferme din partea autorităților și a unei reforme reale a modului de contractare cu CNAS, această practică riscă să devină norma într-un sistem deja fragil.
