Un nou caz ridică semne serioase de întrebare privind transparența achizițiilor publice din România și modul în care instituțiile de forță ale statului ajung să depindă aproape exclusiv de un singur furnizor.
O firmă relativ necunoscută din județul Suceava, cu un număr infim de angajați și cu legături directe cu o companie aflată în faliment, a reușit să obțină contracte de peste 11 milioane de euro pentru furnizarea de încălțăminte către structuri-cheie ale statului român.
Este vorba despre Bocanci.com SRL, o societate înființată în 2021 în Vicovu de Jos, care a ajuns să furnizeze pantofi, ghete și bocanci pentru Politia Romana, Poliția de Frontieră, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Jandarmerie, unități militare, penitenciare și școli de formare ale Ministerului Afacerilor Interne.
În ultimii doi ani, Bocanci.com SRL a semnat acorduri-cadru și contracte subsecvente în valoare totală de aproximativ 55 de milioane de lei, adică peste 11 milioane de euro, aproape exclusiv cu instituții aflate în subordinea Ministerul Afacerilor Interne. Particularitatea acestor achiziții este că, în marea majoritate a licitațiilor, firma din Vicovu de Jos a fost singurul ofertant admis, în timp ce competitorii au fost respinși ca „neconformi” sau „inacceptabili”.
Acest tipar ridică semne de întrebare legitime: cum este posibil ca un producător aproape necunoscut, cu o infrastructură limitată și cu un istoric financiar modest, să devină furnizorul preferat – și uneori unic – pentru aproape toate structurile de ordine publică din România?
Una dintre cele mai mari anomalii este numărul de angajați. Conform datelor oficiale raportate la Ministerul Finanțelor, Bocanci.com SRL a declarat în mai mulți ani consecutivi zero angajați, iar într-un singur an – 2022 – un singur salariat. Administratorul de facto al firmei, George Carcea, susține însă că aceste date sunt eronate și că societatea ar avea „în jur de 12–15 angajați”.
Chiar și acceptând această variantă, discrepanța rămâne uriașă. Cu un efectiv de aproximativ 15 persoane, firma a livrat doar pentru Poliția de Frontieră peste 30.700 de perechi de încălțăminte, încasând aproape 11 milioane de lei. Comparativ, alți producători consacrați din zonă, cu zeci sau sute de angajați, raportează cifre de afaceri similare sau chiar mai mici.
Bocanci.com SRL funcționează în halele și cu utilajele unei fabrici mai vechi, Agdesy SRL, firmă controlată de tatăl lui George Carcea. Agdesy a intrat în faliment în urmă cu peste un deceniu, lăsând în urmă datorii de peste 31 de milioane de lei, inclusiv către stat. Potrivit datelor disponibile, către ANAF, Agdesy figura cu restanțe de aproape un milion de lei.
În mod paradoxal, deși bunurile Agdesy sunt sechestrate și lichidatorii încearcă de ani de zile să valorifice terenul și hala de producție, acestea sunt utilizate în prezent de Bocanci.com pentru a onora contracte publice de zeci de milioane de lei.
Situația devine și mai delicată la nivel local. Potrivit autorităților din Vicovu de Jos, impozitul pe clădire pentru hala utilizată de Bocanci.com nu ar mai fi fost plătit de peste 10 ani. În timp ce primăria încearcă să recupereze restanțe locale, aceeași locație generează contracte consistente din bani publici, la nivel național.
Viceprimarul localității a confirmat existența datoriilor și a declarat că se fac demersuri pentru executare silită. Cu toate acestea, activitatea firmei nu pare afectată de aceste probleme, iar contractele cu statul continuă să curgă.
Analiza achizițiilor publice arată un tipar recurent:
- licitații la nivel național;
- mai mulți participanți înscriși;
- majoritatea ofertelor declarate neconforme;
- o singură ofertă admisă – cea a Bocanci.com.
Acest mecanism ridică suspiciuni privind modul în care sunt formulate caietele de sarcini și criteriile tehnice. Producători importanți din industria încălțămintei, inclusiv firme cu tradiție și capacitate mare de producție, susțin că nu au fost interesați sau nu au putut participa în condiții competitive la aceste licitații.
Un alt element problematic este raportul dintre cifra de afaceri și valoarea contractelor. Bocanci.com a raportat, pentru perioada 2021–2024, o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 3 milioane de lei. Doar contractele semnate cu MAI în 2024–2025 depășesc de peste 15 ori această sumă.
În mod normal, astfel de contracte ar necesita:
-
capital de lucru consistent;
-
stocuri mari de materii prime;
-
personal numeros;
-
capacitate logistică solidă.
În lipsa acestor elemente, rămâne întrebarea esențială: cum reușește firma să onoreze comenzile?
George Carcea susține că zona Vicovu este recunoscută pentru tradiția în producția de încălțăminte și că, la nevoie, poate angaja rapid zeci de muncitori. Totuși, vizite recente la hala de producție arată o activitate redusă, uneori chiar inexistentă, cu spații neîncălzite și utilaje nefolosite.
În acest context, apar suspiciuni privind posibila subcontractare a producției sau utilizarea unor stocuri vechi, provenite din perioada anterioară falimentului Agdesy.
Cazul Bocanci.com nu este doar despre o firmă din Vicovu de Jos. Este un studiu de caz despre vulnerabilitățile sistemului de achiziții publice, despre lipsa de reacție a instituțiilor de control și despre modul în care statul român ajunge să finanțeze indirect entități cu probleme financiare grave, în timp ce creditorii – inclusiv statul – rămân neplătiți.
Faptul că o companie cu datorii istorice, cu infrastructură preluată dintr-un faliment și cu un număr infim de angajați poate deveni furnizor strategic pentru Poliția Română și alte structuri de forță ar trebui să declanșeze verificări ample din partea Curții de Conturi, ANAF și a altor instituții abilitate.
Într-un stat care investește miliarde în securitate și ordine publică, furnizorii de echipamente ar trebui să fie un exemplu de stabilitate, transparență și profesionalism. Realitatea arată însă că un SRL cu 12 angajați pe hârtie a ajuns să încalțe aproape toată Poliția Română.
Întrebarea care rămâne este una simplă, dar incomodă: cine verifică, cu adevărat, modul în care sunt cheltuiți banii publici și cum ajung contractele de milioane în mâinile unor firme fantomă?
